Pentru agricultori, a ieşi primul sau cât mai repede pe piaţă cu o nouă recoltă aduce avantajul puterii de a face preţul şi de a ajunge mai rapid la client. Schimbările climatice şi provocările geopolitice fac uneori din acest lucru o necesitate. Spre exemplu, în Ucraina cei mai harnici fermieri la strânsul recoltelor de cereale din această vară sunt cei din regiunile învecinate frontului din războiul cu Rusia. În Germania, la Pantiru Knoblauchkulturen, unul din principalii mici producători locali de usturoi, recoltarea a început pe 15 mai şi ultimii bulbi au fost scoşi din pământ pe 26 iunie.
Familia de fermieri a reuşit astfel să evite ploile puternice din primăvară care altora le-au făcut pagube însemnate. Au avut şi noroc, regiunea fiind mai puţin lovită de calamităţi. A fost, însă, mai mult de muncă, scrie Freshplaza.com. Şi pentru horticultorii din regiunea Oldenburg Münsterland strângerea mai devreme decât de obicei a recoltei a fost o necesitate, dar din alte motive. Piersicile s-au făcut mai devreme deoarece copacii şi-au început vegetaţia cu câteva săptămâni mai înainte decât ar fi fost normal.
Recoltarea a fost devansată cu două săptămâni. Livada familiei Wehenpohl are mai multe varietăţi de piersici şi fermierii încearcă o diversificare şi mai mare pentru a mări fereastra de recoltare. Însă totul depinde de vreme. Anul trecut problema a fost că toate varietăţile s-au copt în acelaşi timp. Dar piersicii nu dezamăgesc mai niciodată. Rezistă la îngheţ şi rodesc în condiţii vitrege. Alţi pomi fructiferi sunt mai sensibili. Luna trecută ministrul agriculturii din Germania Cem Özdemir a cerut Comisiei Europene ajutor pentru caz de criză pentru horticultorii şi producătorii de vin din ţara sa. El a explicat că în primăvară „pagubele provocate de îngheţ au fost dintre cele mai masive“ şi că de aceea este nevoie „urgent“ de ajutor financiar.
În iulie CE a pus la dispoziţia fermierilor din Austria, Cehia, Polonia şi Portugalia 77 de milioane de euro pentru a-i compensa pentru pagubele produse culturilor de fructe, legume şi viţă-de-vie de îngheţul neobişnuit de târziu din primăvară. Din cauza acestei probleme, multe ferme din landul Brandenburg nu au avut producţie de cireşe şi de alte fructe. Unii dintre fermierii care au doar livezi nu au ce vinde. În landul Bavaria, horticultorii estimează recolte mai mici cu 30-40%. În Thuringia, deosebit de slabă este recolta de mere de masă.
Merele sunt fructul naţional în Polonia, simbolul puterii agricole şi de export a celei mai mari economii est-europene. Unele prognoze neoficiale arată că recolta de mere poloneze din acest sezon va fi cu 30% mai mică decât cea de anul trecut. Aceasta ar însemna trei milioane de tone de mere lipsă de pe piaţă. De vină sunt codiţiile meteo nefavorabile. Sezonul a început cu îngheţ distrugător, iar primăvara rece şi ploioasă a însemnat polenizare slabă. În mai era deja evident că, în pofida eforturilor de a proteja mugurii, pagubele vor fi mari.
Apoi au venit iunie şi iulie cu furtuni şi grindină, agravând problemele. O consecinţă este disponibilitatea redusă a unor varietăţi precum Jonagold şi Ligol. Însă Szampion şi mai ales Gala, soi favorit pentru export, au un sezon mai apropiat de normal.
Producătorilor polonezi de mere şi economia mondială le complică afacerile. Spre exemplu, criza economică din Egipt le-a îngreunat accesul la acea piaţă. Mulţi nu mai insistă şi au renunţat la afacerile de acolo. Pentru fermierii care au în portofoliul lor şi castravetele, anul acesta este mai slab ca niciodată. Umezeala şi căldura persistentă au favorizat dezvoltarea de bacterii şi ciuperci care au atacat culturile de castraveţi şi le-au distrus aproape în totalitate.
De aceea, Polonia ar putea înregistra anul acesta importuri record ale acestei legume. În primele patru luni ale anului, cei mai mulţi castraveţi importaţi pe piaţa poloneză au venit din Spania, Grecia şi Germania. Mai spre vest, în Franţa, ministrul agriculturii Marc Fesneau a încheiat luna cu o vizită la o fermă din centrul ţării, de unde a anunţat „măsuri excepţionale pentru susţinerea cash-flow-ului“ care ar putea fi mobilizate la nivel naţional şi european, dar şi „acţiuni din partea băncilor şi companiilor de asigurări“.
Necazurile nu i-au ocolit nici pe agriculturii francezi. Ploile care persistă din toamnă au afectat culturile de cereale, în special pe cele de grâu. Sezonul recoltei a început, dar veştile devin tot mai rele pe măsură ce utilajele înaintează. „Este, probabil, cel mai slab sezon pentru grâul soft din 2016“, spune pentru Euractiv Philippe Heusele, secretarul general al Asociaţiei Generale a Producătorilor de Grâu din Franţa. El preconizează pentru această varietate de grâu o recoltă cu 17% mai mică. Orzul este şi el afectat, atât în Franţa cât şi în Germania. Membrii organizaţiei au cerut ajutor din fondul de criză pentru agricultură al UE şi ajutor de stat suplimentar.
Acest fond are rezerve anuale de 450 milioane euro. Franţa şi Germania se numără printre cei mai mari producători de cereale din Uniune. Între timp, un alt mare producător, Ucraina, are şi el probleme. Seceta prelungită şi căldura extremă riscă să afecteze până la 50% din culturile de grâu semănat târziu. În unele regiuni, recolta ar putea fi cu 20-30% mai mică. Totuşi, exporturile ucrainene, unul din motivele pentru care fondul de criză pentru agricultură al UE a fost activat anul trecut, continuă.
De la începutul sezonului comercial 2024/2025, Ucraina a exportat 3,44 milioane tone de cereale şi leguminoase, cu 1,28 milioane tone mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor guvernului de la Kiev, citate de Ukrinform. Ucraina a exportat deja 1,438 milioane tone de grâu, 477.000 de tone de orz şi 1,511 milioane tone de porumb. Pe de altă parte, această ţară a livrat 4.700 tone de făină din grâu şi alte cereale, aproape jumătate din rezultatul din sezonul anterior. Analiştii ucraineni îşi atenţionează clienţii că preţurile cerealelor vor creşte. Spre deosebire de anul trecut, Ucraina poate exporta acum în siguranţă mai mare pe Marea Neagră.
