• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Business Internaţional

Radiografia revenirii economice lasă loc de incertitudini. Europa va putea fi sigură că a ieşit din criză doar când investiţiile şi exporturile vor lua locul consumului

Radiografia revenirii economice lasă loc de incertitudini. Europa va putea fi sigură că a ieşit din criză doar când investiţiile şi exporturile vor lua locul consumului

Autor: Bogdan Cojocaru

15 apr 2015 493

Mai toate semnalele arată că economia zonei euro îşi revine, dar într-un mod atipic, alimentată mai ales de consum. Pentru ca revenirea să inspire siguranţă, următoarea fază va trebui să includă relansarea investiţiilor şi a exporturilor, scrie La Tribune.

Reînvierea consumului se explică prin efectul pozitiv al inflaţiei slabe, care permite creşterea mecanică a puterii de cumpărare. În Germania, avansul salariului real a atins cel mai dinamic ritm de după 2008 anul trecut, de 1,7%, în timp ce salariul nominal a progresat cu 2,8%. În ţările aflate la periferia zonei euro, stoparea tăierilor salariale şi bugetare reprezintă o gură de oxigen pentru gospodării într-un moment în care inflaţia slabă face ca scăderea veniturilor să fie mai puţin dureroasă. Problema este trecerea în următoarea etapă. De una singură, creşterea consumului nu poate susţine mult timp revenirea deoarece îşi va epuiza energia. Efectul inflaţiei slabe se va plafona. În zona euro nu există niciun motor suficient de puternic pentru a face durabilă creşterea consumului. Excepţie ar putea să facă Germania.
 

Doza de realitate

Scenariul optimist, acum dominant, este unul clasic şi prevede că exporturile vor prelua rolul consumului şi vor susţine creşterea economică. Deprecierea euro va favoriza această evoluţie. Registrele de comenzi vor fi umplute cu exporturi, companiile vor putea reinvesti atât pentru a răspunde cererii, cât şi pentru a-şi moderniza echipamentele, neînlocuite din lipsa de bani cauzată de criză. Ratele de dobândă reduse vor face creditele mai atractive, în timp ce preţurile mici ale materiilor prime vor face marjele de profit mai bune şi vor lăsa mai mulţi bani pentru investiţii. Registrele de comenzi se vor umple şi mai mult, activitatea va accelera, vor fi create mai multe locuri de muncă, iar consumul va profita.  

Realitatea însă deja testează teoria. Efectele inflaţiei slabe asupra consumului se estompează. În februarie, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,2% faţă de luna anterioară. În termeni anualizaţi şi trimestriali, creşterea este pozitivă, însă volatilitatea consumului nu trebuie ignorată pentru că poate eroda creşterea economică.

În timp ce slăbirea euro poate da un impuls temporar exporturilor, nu poate crea cerere. Or, cererea din partea ţărilor terţe este incertă. Între anii 2003-2007 şi 2010-2011, creşterea s-a bazat în special pe cererea din partea economiilor emergente. Acum, aceste pieţe au propriile probleme şi nu pot oferi oportunităţi certe. Spre exemplu, importurile Chinei, a doua economie ca mărime din lume, s-au prăbuşit în martie cu 12,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după un picaj de 20,5% în februarie, potrivit CNBC. Brazilia se confruntă cu un scandal monstru de corupţie care a scos sute de mii de oameni în stradă pentru a protesta contra conducerii ţării.

Economia rusească este paralizată de sancţiunile occidentale, iar Turcia devine „urâtă“ în ochii investitorilor din cauza declaraţiilor politice populiste şi belicoase. Până şi capacitatea economiei SUA de a trage după ea zona euro este mai slabă ca niciodată.

Reacţia celei mai mari economii la nivel mondial la ascensiunea dolarului şi la majorarea dobânmzilor este incertă. Spre deosebire de perioada de dinaintea crizei, acum în afara Europei nu există motoare puternice de creştere care să ajute economia europeană. Dovada: comenzile pentru industria germană s-au redus cu aproape 1% din cauza cererii externe slabe.

 

Slabe sunt şi investiţiile

Nu încape îndoială că deprecierea euro va favoriza înlocuirea produselor provenite din afara zonei cu bunuri fabricate „acasă“. Însă nu este sigur că aceasta va fi suficient pentru formarea unui „lanţ al virtuţiilor“ care să favorizeze investiţiile. Banca germană Helaba este îngrijorată de starea investiţiilor în Germania, care se lasă aşteptate. Starea bună de sănătate a economiei germane nu schimbă ecuaţia. Fără investiţii din partea Germaniei, o economie cu un excedent comercial enorm, creşterea europeană va rămâne slabă. În lipsa efectului energizant al cererii din exterior, interesul pentru investiţii rămâne, de asemenea, slab. Potrivit estimărilor europene, investiţiile vor progresa cu 0,2%, 0,4% şi 0,5% în primele trei trimestre ale acestui an, insuficient pentru a favoriza o creştere atât de puternică a angajărilor încât să susţină consumul.

În multe ţări din zona euro capacitatea de a profita de cererea externă este mai slabă decât în anii 2000. Criza şi austeritatea au deteriorar ţesutul productiv al Europei, mai ales în Franţa şi Italia. Răspunsul acestor economii la slăbirea euro va fi slab. Marjele de profit ale companiilor rămân presate de inflaţia slabă, cu efecte negative asupra investiţiilor. Datoriile publice mari şi arhitectura zonei euro vor continua să limiteze capacitatea de a investi a instituţiilor publice. Aceasta înseamnă că încă unul din motoarele de creştere este blocat.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743