Somajul, petrolul si euro sunt principalele necunoscute in ecuatia programului francez de guvernamant. "Cand cresterea economica este mai mare decat cea asteptata si un anumit numar de persoane cer cate o parte din aceasta, mesajul e usor de inteles", a declarat premierul Jean-Pierre Raffarin pentru Le Figaro. Cresterea economica a Frantei pe anul 2004 a fost de 2,3%, depasind valoarea anticipata de 1,7%. In aceasta conjunctura incerta, primul-ministru incearca sa inlature nemultumirea sociala ce s-a stabilit in Franta in ultima perioada. El a reluat negocierile salariale cu functionarii si face presiuni asupra intreprinderilor.
Pe parcurs, au luat insa nastere multe intrebari in legatura cu cresterea mentionata anterior. La inceputul saptamanii trecute, Franta trebuia sa anunte la Bruxelles previziunile pentru anul 2005. Surse neoficiale spun ca cifra la care lucreaza Thierry Breton se apropie de 2,5%.
Insa previziunile economistilor se indreapta mai degraba spre o crestere de 2%.
In data de 14 martie, Banca Frantei a rectificat previziunile pentru primul trimestru, acestea scazand la 0,4%.
Progresia teoretica a PIB pentru anul viitor, in cazul in care activitatea ar inceta la sfarsitul lunii martie, a fost apreciata la 1,1%.
Astfel este necesara o crestere de 1% pe fiecare dintre celelalte trei trimestre pentru a se ajunge la 2,5%.
"Improbabil", considera unii specialisti. Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, a declarat in fata Parlamentului European ca "mizeaza pe o activitate relativ moderata" in perioada 2005-2006. In acest context, scaderea cu 10% a somajului pare o estimare indrazneata, insa nu mai indrazneata decat declaratia lui Raffarin de la mijlocul lunii ianuarie, ca va reduce somajul cu 1% pe an incepand cu anul 2005.
Din pacate, somajul nu este singura problema a Frantei. Pretul petrolului a inregistrat o crestere puternica la sfarsitul saptamanii trecute.
Jean-Claude Trichet considera ca "preturile ridicate ale petrolului constituie principalul risc inflationist pentru intreaga Europa".
In ceea ce priveste euro, acesta mentine distanta mare fata de dolar.
Marc Touati, de la Bancile Populare Natexis, avertizeaza ca "daca euro si pretul petrolului nu scad in urmatoarele luni si nu isi mentin acest nivel scazut, cresterea economica franceza nu va putea depasi nivelul de 1%, in timp ce rata somajului va fi de cel putin 10,2% anul acesta."
Incertitudinile prezentate anterior ar putea afecta programul de guvernamant al Frantei.
Thierry Breton apreciaza ca toate acestea vor avea un impact negativ asupra cheltuielilor publice.
Intreprinderile nu cred in "cresterea partajata"
Guvernul francez doreste redistribuirea imediata a profiturilor catre salariati.
Conform informatiilor oferite de INSEE (Institutul de Statistica), preturile au crescut cu 0,5% in luna februarie, ceea ce compenseaza reducerile din luna precedenta.
Se pare ca "fenomenul" a devenit deja obisnuinta deoarece aceeasi crestere a fost inregistrata si in anul precedent.
Jean-Pierre Raffarin este la curent cu datele prezentate anterior si intentioneaza sa vina in ajutorul consumatorilor. Intreprinderile private sunt un exemplu in ceea ce priveste participatiile si interesele. Intreprinderile private au intarziat insa sa reactioneze in fata discutiilor cu privire la cresterea puterii de cumparare, deschise de primul-ministru.
Ei nu sunt de acord sa imparta castigurile cu salariatii. Aceasta pozitie a lor este cu atat mai accentuata cu cat firma dispune de mai putini angajati, in schimb, in cazul intreprinderilor mici, prima medie este mai ridicata (vezi tabelul).
Prima medie oferita de o intreprindere este de 1.758 de euro.
Iritate de propunerea premierului, sindicatele patronale declara ca "nu e normal ca dupa sase luni in care guvernul a tot vorbit de productivitate si delocalizari, sa sprijine scaderea productivitatii prin cresterea salariilor."
Grupul Lafarge subliniaza faptul ca au inregistrat costuri salariale cu 15-20% mai mari decat in Spania. Asadar diferentele intre Franta si vecinii sai se accentueaza.
Obligatorie in cadrul intreprinderilor ce au mai mult de 50 de angajati, participarea la rezultatele intreprinderii este reglementata intr-un acord incheiat intre sindicate si conducerea societatii.
Bineinteles, negocierile influenteaza notabil modul de calcul al totalului ce va fi distribuit, precum si metoda repartitiei.
Spre exemplu, vechimea in intreprindere ar putea aduce o prima mai ridicata.
La finele fiecarui exercitiu contabil, firma distribuie o parte din castigurile sale intr-o rezerva speciala pentru participatii. Veniturile din participatii sunt blocate timp de cinci ani, cu exceptia cazurilor particulare (casatorie, divort, concediere).
Pe de alta parte, scopul interesului este acela ca toti angajatii sa beneficieze de eventualele rezultate bune ale companiei. El este facultativ si necesita un acord intre partenerii sociali. Negocierile se supun acelorasi reguli ca in cazul participatiilor.
BNP Paribas, care a realizat in 2004 un profit de 4,6 miliarde de euro, a decis redistribuirea a cel putin 10% (400 milioane de euro) catre angajatii sai in cursul anului 2005, sub forma de cresteri individuale si colective de participatii si interese.
Asadar, salariatii vor detine 5,6% din capitalul social al bancii. BNP Paribas si-a dat seama probabil ca e preferabil sa ofere prime doar in cazul in care au profit decat sa trebuiasca sa se "supuna" unei cresteri a salariului mediu indiferent de profitul pe care il obtine.
Raffarin urmareste mai multe piste in ceea ce priveste participatiile si interesele.
Una dintre ele este aceea de a suprima diferentele intre ele si de a crea o formula care sa le cuprinda pe ambele. Un alt obiectiv vizeaza formarea participatiilor pe baza profitului contabil.
Premierul doreste realizarea acestor obiective cat mai curand. De aceea, duminica, a propus intreprinderilor cu profit mare pe 2004 sa faca un gest suplimentar in directia salariilor. Mai mult, el a avertizat pe cei ostili acestei idei cu reevaluarea salariului minim inainte de 1 iulie.
Totusi, nu e asa de usor sa-i convinga deoarece statul nu prea are experienta interventiei in activitatea intreprinderilor private. Medef si-a oferit si ea sprijinul in rezolvarea acestei probleme sociale.
Salariul mediu in Franta: 2.377 de euro pe luna
INSEE caracterizeaza anul 2003 drept "un an dificil pentru angajatii intreprinderilor private".
Puterea de cumparare a scazut mult in perioada 2002-2003.
Daca salarilu mediu brut in sectorul privat si semipublic a urcat cu 0,3% pentru a ajunge la 2.377 de euro, cel net a scazut cu 0,3% pana la 1.811 euro.
Unul dintre motivele pentru care o parte a angajatilor a cunoscut o evolutie mai putin favorabila a salariului net este cresterea preturilor cu 2,1%.
Evolutia negativa se explica printr-o conjunctura defavorabila, care a limitat notabil varsamintele primelor pentru performanta.
Astfel, muncitorii pierd 0,2%, in timp ce profesiile intermediare castiga 0,1%.
Conform INSEE, "guvernul a avut in vedere cresterea preturilor pe 2004 si a marit salariul minim pe economie cu 5,3%", iar salariul minim net a urcat cu 1,3% in special datorita mecanismului Fillon de armonizare a SMIC cu cresterea.
Institutul subliniaza de asemenea diferenta dintre barbati si femei privind remunerarea. In primul caz salariul mediu net este de 1.943 de euro, iar in cel de-al doilea caz de 1.561 de euro.
Salariul mediu, care imparte populatia in doua grupe egale, este de 1.455 de euro pe luna.
Unele firme s-au familiarizat deja cu procesul redistribuirii profiturilor
La France Telecom, angajatii detin in jur de 3% din capital. 98% dintre ei beneficiaza de interese si toti detin titluri de participatie. Celor cu salarii foarte mici le revine astfel o prima egala cu valoarea salariului pe o luna si jumatate. In 2004, grupul a redistribuit 147 de milioane de euro pentru interese (cu 2 milioane de euro mai putin decat in 2003) si 264 de milioane de euro pentru participatii (cu 149 de milioane de euro mai mult decat in 2003). "Toti angajatii firmei-mama beneficiaza de interese si participatii datorita acordurilor incheiate cu organizatiile salariale, dar nu oferim in schimb al treisprezecelea salariu", a declarat pentru Le Figaro Marc Maouche, presedintele sectiunii CFTC al companiei.
Si actionarii de la BNP Paribas impart profiturile cu salariatii. In 2004, din totalul castigurilor de 4,66 miliarde de euro ale primei banci din Franta, 400 de milioane de euro, au fost redistribuite actionarilor si alte 400 de milioane salariatilor. S-au inregistrat cresteri salariale, remuneratii colective si prime individuale in valoare de 200 de milioane de euro. Alte 200 de milioane de euro s-au oferit angajatilor pentru participatii si interese, cu 27,3% mai mult decat in 2003. Suma rezervata de PNB Paribas pentru participatii si interese (2,1% din profit) este astfel mult mai mare decat cele 65,7 milioane de euro (4,3% din profit) oferite de Societe Generale. Cele mai mari prime sunt primite de cei ce lucreaza in domeniul farmaceutic sau petrolier. Un angajat al companiei petroliere Total primeste, in medie, prime de 6.300 de euro anul acesta. Total a obtinut un profit record de 9 miliarde de euro. Din acesta, fiecare salariat a primit in medie 4.500 de euro, la care se adauga 800 de euro din economiile pe care le-a inregistrat compania si o alta prima de 1.000 de euro. 80.000 de salariati actionari la Total au avut de castigat de asemenea prin intermediul dividendelor care au crescut anul acesta cu 15% pana la 5,40 euro. (Alina Vasilca)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
