În încercarea de a calma pieţele, preşedintele Comisiei EuropeneJose Manuel Barroso a trimis un mesaj ferm investitorilor spunândcă UE este pregătită să intervină în ajutorul Irlandei, scrie TheTelegraph.
"Este important să se ştie că avem toate instrumentele necesarepentru a susţine Irlanda dacă va fi nevoie", a spus preşedinteleComisiei Europene Jose Manuel Barroso.
Fondul Monetar Internaţional a negat zvonurile privind iminenţaunei intervenţii în Irlanda, adăugând că relaţiile cu autorităţilede la Dublin sunt normale şi că acestea fac toate eforturile pentrua reduce deficitul.
"Monitorizăm atent situaţia Irlandei, susţinem măsurile luate deguvern", a adăugat Jose Manuel Barroso.
Obligaţiunile irlandeze şi-au continuat căderea liberă chiar şidupă ce comisarul european pentru probleme economice Olli Rehn şipreşedintele Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet au dat unvot de încredere guvernului de la Dublin.
Tensiunea s-a transmis şi în cursul monedei euro. Monedaeuropeană s-a depreciat cu 0,4% faţă de dolar, tranzacţionându-sela 1,3734 euro/dolar, foarte aproape de nivelul minim al ultimelorcinci săptămâni.
Maxime istorice
Randamentele obligaţiunilor irlandeze cu maturitate pe zece aniau atins 8,92%, maximul istoric al ultimilor 11 ani, în puterniccontrast cu obligaţiunile emise de Germania, considerate a fi dereferinţă în Europa, care au o dobândă de 2,4%.
Scăderea valorii obligaţiunilor irlandezea a determinat LHCClearnet, una dintre cele mai importante case de clearing, să cearăclienţilor ce tranzacţionează aceste active să îşi măreascădepozitele colaterale cu 15%.
Unii analişti consideră că o parte din investitorii care aurenunţat la obligaţiunile Irlandei ar fi putut fi determinaţi chiarde anunţul LHC. Multe din băncile irlandeze sunt clienţi ai caseide clearing, acestea fiind nevoite să renunţe la o parte dinobligaţiuni sau să folosească lichidăţi proprii pentru a puteasatisface necesarul de depozite colaterale.
Alţi analişti considreră că noua politică a LHC va da un imboldobligaţiunilor guvernului de la Dublin pentru că un necesar sporitde fonduri proprii nu promovează tranzacţiile speculative.
Datoria publică a Irlandei continuă să crească şi se estimeazăcă va atinge 98,6% din PIB până la finalul acestui an, de la 65,5%din PIB anul trecut. Guvernul încearcă să îşi reducă datoria şideficitul printr-un nou val de măsuri de austeritate dure. Bugetulpentru 2011 va reduce cheltuielile publice cu 6 miliarde de euro,va elimina o parte din angajaţii din sectorul public şi va creştenivelul taxelor.
Investitorii exagerează
"Cred că evenimentele de pe pieţele obligaţiunilor suntexagerate", susţine guvernatorul băncii centrale din IrlandaPatrick Honohan.
Statele UE intenţionează să introducă un instrument prin carevor putea obliga investitorii privaţi să suporte o parte dinpierderile apărute atunci când unul dintre statele europene arintra în default. "Nimeni nu ştie cum va funcţiona acest mecansim",spune directorul Centrului pentru Politici Economice DanielGros.
Totuşi, noul instrument nu se va aplica retroactiv, estimărilepentru intrarea în vigoare gravitând în jurul anului 2025.
Franţa pune paie pe foc
Ministrul de finanţe al Franţei Christine Lagarde s-a alăturatGermaniei în a susţine că investitorii trebuie să suporte o partedin costurile generate de datoriile guvernamentale. "Investitoriitrebuie să suporte atât profitul, cât şi pierderile", susţineLagarde. UE vrea ca în cazul unei restructurări ale datoriilorguvernamentale, investitorii care deţin obligaţiuni să accepte săprimească înapoi o sumă mai mică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
