Cehia, Polonia şi Ungaria ar putea resimţi un impact deosebit de dur al Brexitului, se estimează într-un nou raport al ING, în condiţiile în care schimbările suferite de lanţuri cheie de aprovizionare şi o scădere a sumelor trimise în aceste ţări de expaţi se vor adăuga la ceea ce ar putea fi o reducere cu 20% a fondurilor UE destinate acestor ţări, scrie Reuters. Potrivit raportului băncii olandeze, industriile auto, agricultura şi textilele ar urma să aibă cel mai mult de suferit de pe urma problemelor generate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană în martie 2019. Marea Britanie este a doua piaţă de export ca mărime a Poloniei, iar Polonia menţine un excedent comercial considerabil cu Marea Britanie de uşor peste 8 miliarde de euro pe an. Între timp, atât Ungaria, cât şi Cehia au expunere la cererea de autovehicule din Marea Britanie, cu 0,2% şi respectiv 0,3% din PIB-urile acestora având legătură cu exporturi cu valoare adăugată către Marea Britanie.
Cea mai mare ameninţare însă constă în ceea ce Brexitul va însemna pentru bugetul UE pe perioada 2021-27, buget în jurul căruia au fost deja lansate discuţii, relevă raportul ING. În prezent, Marea Britanie are o contribuţie de aproximativ 6% la bugetul UE, însă în urma plecării sale nivelul mediu al PIB pe cap de locuitor în UE va scădea. Astfel, aceste finanţări UE pe care le vor primi Polonia, Cehia şi Ungaria vor fi probabil reduse. ING estimează că reducerile în termeni reali se vor ridica la 20% pentru aceste ţări. În acelaşi timp, sumele trimise acasă de muncitorii din UE care lucrează în Marea Britanie ar putea scădea. Polonia înregistrează cel mai ridicat nivel al acestor sume, de 1 miliard de euro pe an. România, Ungaria, Cehia şi Bulgaria se situează cu mult în urmă, cu 0,3, 0,15, 0,14 şi 0,07 miliarde. În raport se mai arată că unele state din vestul UE ar putea avea de asemenea de suferit de pe urma Brexitului, Olanda depinzând pentru 3,44% din PIB-ul său de cererea din Marea Britanie, de 1,5 ori media UE. Irlanda este la rândul său expusă, banca centrală a ţării estimând că PIB-ul acesteia ar putea scădea cu 2,9% pe termen lung.
