Raportul Comisiei Europene privind situaţia statului de drept în statele Uniunii Europene identifică probleme privind independenţa justiţiei în România, recomandând şi eficientizarea acţiunilor de combatere a corupţiei.
"În România, reformele controversate introduse în perioada 2017-2019, care au impact negativ asupra independenţei justiţiei, continuă să fie în vigoare. În 2020, Guvernul a exprimat angajamentul de a restabili parcursul reformelor judiciare după regresele din anii precedenţi, conducând la reducerea semnificativă a tensiunilor cu justiţia", arată raportul Comisiei Europene pe tema "Situaţiei statului de drept în Uniunea Europeană".
Comisia Europeană precizează că România este monitorizată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) încă de la aderarea la UE, în 2007. După eventuala suspendare a acestui mecanism special, monitorizarea va continua prin instrumente orizontale. Mecanismul statului de drept oferă cadrul necesar pentru abordarea acestor tipuri de probleme în viitor, subliniază raportul.
Comisia Europeană recomandă României şi altor ţări central şi est-europene să intensifice acţiunile de combatere a corupţiei. "Un cadru strategic de combatere a corupţiei oferă oportunitatea de a transpune angajamentele politice şi viziunea în acţiuni concrete. Strategiile naţionale anticorupţie pot asigura că vidul legislativ sau instituţional nu este abordat în izolare şi că prevederile anticorupţie sunt fluidizate în toate sectoarele politice relevante, pentru a avea un impact eficient pe teren", subliniază Comisia Europeană, notând că numeroase state membre UE au adoptat noi strategii anticorupţie.
"Spre exemplu, în ianuarie 2020, Franţa a adoptat un plan naţional multianual de combatere a corupţiei (2020-2022), acoperind atât dimensiunile preventive, cât şi cele represive ale corupţiei. Alte state membre, precum Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Grecia, Italia, Lituania şi Slovacia, au de mulţi ani strategii naţionale anticorupţie complete. Deşi elaborarea de planuri şi strategii anticorupţie este importantă, implementarea efectivă şi monitorizarea sunt esenţiale pentru a asigura înregistrarea de progrese", insistă Comisia Europeană.
Raportul atrage atenţia şi asupra independenţei autorităţilor de reglementare din domeniul media. "Independenţa şi competenţa autorităţilor din domeniul media este prevăzută de lege în toate statele membre UE. Cu toate acestea, au fost evocate unele preocupări referitoare la riscul politizării acestor autorităţi, spre exemplu în Ungaria, Malta şi Polonia. Există preocupări şi în legătură cu eficienţa unor autorităţi naţionale în domeniul media din punctul de vedere al resurselor disponibile, spre exemplu în Bulgaria, Grecia, Luxemburg, România şi Slovenia. În Cehia, Guvernul analizează posibilitatea aplicării unor reforme pentru a consolida independenţa autorităţii de reglementare în domeniul media", precizează Comisia Europeană.
Raportul atrage atenţia că dreptul accesului la informaţii reprezintă o "precondiţie fundamentală pentru dezbateri democratice şi monitorizarea instituţiilor publice, având o importanţă centrală pentru presă, dar şi, mai general, pentru respectarea normelor statului de drept". "Acest drept este garantat în constituţii sau în legislaţia secundară în toate statele membre UE, dar în unele ţări au fost constatate obstacole sau întârzieri în furnizarea informaţiilor. În Cehia, Malta şi România, spre exemplu, au fost semnalate dificultăţi repetate şi obstacole în obţinerea informaţiilor", conform raportului Comisiei Europene.
