Business Internaţional

Raport oficial: BCE a agravat criza bancară din Irlanda

Raport oficial: BCE a agravat criza bancară din Irlanda

Autor: CătăIina Apostoiu

29.01.2016, 00:05 717

Colapsul sistemului bancar i-a costat pe irlandezi 64 de miliarde de euro, sau o treime din PIB-ul ţării, iar ei au fost forţaţi să plătească de un şantaj al BCE.

După un an de audieri şi mai multe săptămâni de editare febrilă, raportul oficial privitor la colapsul sectorului bancar irlandez din perioada 2008-2010 a fost publicat, scrie Financial Times.

Raportul realizat în urma unei anchete desfăşurate de un comitet parlamentar din Irlanda este poate ultimul cuvânt oficial cu privire la cauzele care au provocat prăbuşirea sistemică a aproape tuturor marilor instituţii financiare ale Irlandei, într-una dintre cele mai distructive crize bancare.

Ancheta a fost menită să descopere ce nu a mers în interiorul băncilor irlandeze şi ce decizii au fost sau nu luate de către autorităţi în momentul de urgenţă maximă.

Printre altele, raportul a descoperit că a existat o „ameninţare explicită“ din partea Băncii Centrale Europene că va retrage sprijinul de urgenţă oferit băncilor  dacă statul nu intervine şi dacă nu sunt puşi la plată deţinătorii de obligaţiuni. Poziţia BCE a „con­tribuit la plasarea unui procentaj semnificativ din datoriile băncilor pe umerii contri­buabililor irlandezi“, con­cluzionează raportul.

Întregul episod i-a costat pe contribuabilii irlandezi o sumă iniţială de 64 miliarde de euro, sau aproximativ o treime din PIB-ul de la acea vreme al ţării.

Concluzia raportului este că o serie de deficienţe de natură structurală şi de reglementare au contribuit la prăbuşirea băncilor irlandeze.

Criza a împins Irlanda pe marginea defaultului în 2010, când pieţele şi-au pierdut încrederea în obligaţiunile suverane ale statelor europene cu un nivel ridicat al îndatorării, potrivit Deutsche Welle.

În cadrul anchetei, peste 100 de martori au dat declaraţii în decursul a 10 luni. Este pentru prima dată când mulţi foşti directori de bănci, politicieni şi oficiali de la acea vreme au vorbit în public de la izbucnirea crizei.

Criza va împovăra Irlanda cu datorii grele timp de decenii de acum încolo.

Boardurile băncilor au fost aproape în întregime înlocuite de la criză, iar multe bănci irlandeze sunt acum deţinute de către stat după ce au fost salvate de contribuabili. Reglementările din sectorul bancar irlandez au fost de-atunci modificate.

În ceea ce priveşte greşelile care au dus la dezastrele din 2008, “am descoperit că nu a fost vorba de un singur individ, de o singură instituţie, sau de o singură decizie. Totul a fost rezultatul a mulţi ani de politici greşite şi deficienţe”, a declarat Ciaran Lynch, preşedintele comitetului de anchetă.

“În plus, există probabilitatea ca acest lucru să se repete dacă nu se va schimba cultura”, a adăugat Lynch.

Uniunii Europene i-a lipsit cadrul general pentru a face faţă crizei, iar, deşi bailout-ul internaţional al Irlandei era inevitabil, parlamentarii au criticat dur rolul jucat de BCE în criză. “BCE a pus guvernul sub presiune să intre într-un program, insistând în acelaşi timp ca deţinătorii de obligaţiuni să nu împartă povara pierderilor”, se arată în raport.

La începutul acestei săptămâni, auditorii UE semnalează într-un raport separat că modul în care Comisia a administrat programele de bailout de după criza din 2008 a fost unul “în general deficitar”. Un studiu al bailout-urilor oferite Ungariei, Letoniei, României, Irlandei şi Portugaliei, au descoperit mai multe probleme.

“Comisia Europeană nu a fost pregătită pentru primele cereri de asistenţă financiară din timpul crizei financiare din 2008 pentru că semnalele de avertizare au trecut neobservate”, se arată în raport.

BCE a negat iniţial că a aplicat presiuni excesive asupra Irlandei. Jean-Claude Trichet, preşedinte al BCE la acea vreme, a refuzat să participe la anchetă, ca şi actualul preşedinte Mario Draghi.

Cu o lună înainte de începerea anchetei, BCE a publicat corespondenţa din 2010 a lui Trichet cu ministrul irlandez de finanţe de atunci, însoţind-o de o declaraţie în care se motiva condiţia impusă de Trichet cu privire la deţinătorii de obligaţiuni.

Sistemul financiar al zonei euro nu şi-a revenit încă după criza din 2008. Recent, de exemplu, Italia a încheiat un acord cu Comisia Europeană privitor la problema volumului uriaş de credite rele acumulat de băncile italiene.

Potrivit Wall Street Journal, însă, prin acest acord autorităţile europene înregistrează un nou eşec.

La numai trei ani după lansarea euro, Germaniei şi Franţei li s-a permis să încalce regulile fiscale ale zonei euro, subminând încrederea dintre statele membre. Acum, zona euro riscă să cadă în aceeaşi capcană cu uniunea sa bancară, care ar fi trebuit să rupă legătura toxică dintre bănci şi guvern, nu în ultimul rând prin stricta aplicare a unor noi reguli conform cărora acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni, şi nu guvernele, ar trebui să suporte costurile prăbuşirii unor bănci.

Totuşi, scrie Wall Street Journal, la numai patru săptămâni de la intrarea în vigoare a noilor reguli, uniunea bancară pare să fi picat primul său test.

Modul în care a controlat UE criza din Grecia va constitui subiectul unei noi anchete, iar raportul care va fi publicat ar putea fi unul extrem de interesant, scrie Deutsche Welle.

GERARD BAKER la Gala ZF 2024 (Editor global, The Wall Street Journal)