• Leu / EUR4.9417
  • Leu / GBP5.7906
  • Leu / USD4.6288
Business Internaţional

Răspunsul băncilor centrale din regiune la criza coronavirus: Polonia şi Croaţia introduc programe de achiziţii de obligaţiuni de stat, Ungaria strânge băncile cu uşa ca să amâne plata ratelor pentru firme şi gospodării, iar Cehia taie pe neaşteptate dobânzile. În România, BNR a anunţat doar că este gata să furnizeze lichidităţi

Răspunsul băncilor centrale din regiune la criza coronavirus: Polonia şi Croaţia introduc programe de achiziţii de obligaţiuni de stat, Ungaria strânge băncile cu uşa ca să amâne plata ratelor pentru firme şi gospodării, iar Cehia taie pe neaşteptate dobânzile. În România, BNR a anunţat doar că este gata să furnizeze lichidităţi

Andrej Babis, premierul Cehiei (dr) şi membri ai cabinetului său la o conferinţă de presă privind măsuri contra coronavirusului.

Autor: Bogdan Cojocaru

19.03.2020, 19:45 1497

Băncile centrale din Cehia, Polonia, Croaţia †şi Ungaria au intervenit prin măsuri excepţionale de politică monetară şi de finanţare pentru a proteja ecomomiile, băncile şi firmele de impactul pandemiei de coronavirus. Croaţia şi Polonia au surprins lansând propriile versiuni de quantitative easing, programe de achiziţii de datorii de stat folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă apărare în caz de criză. Cehia a surprins şi ea reducând dobânzile la numai o lună după ce le-a majorat. În acelaş timp, banca centrală a Ungariei, care dispune de un arsenal limitat de armament de politică monetară, adică are dobânzile deja prea jos, presează băncile să amâne plata ratelor la creditele firmelor şi gospodăriilor.

Nu mai devreme de săptămâna trecută Jiri Rus­nok, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei, asi­gura că ins­tituţia sa poate reduce dobânzile pentru aju­ta­rea eco­nomiei, dar şi că nu este nevoie imediată de o ast­fel de măsură. Banca este prima din estul Europei care a încercat să iasă anul acesta din clubul băn­cilor cen­trale fidele politicii monetare relaxate, adică a do­bân­zilor mici şi banilor ieftini, printr-o majo­rare de do­bândă, mutare făcută în urmă cu doar o lună. Însă la nici o săptămână împlinită de la comen­ta­riile lui Rus­nok, instituţia pe care acesta o conduce a decis într-o şedinţă extraordinară să coboare do­bân­da prin­cipală cu 50 de puncte de bază, la 1,75%, şi a anun­ţat că este pregătită să se ducă şi mai jos cu in­di­ca­­torul dacă situaţia economică o cere, notează Reu­ters.

Printre alte măsuri aplicate pentru a sprijini economia în faţa crizei coronavirus, banca centrală a amânat o majorare decisă anterior de a impune o majorare a rezervelor de capital ale băncilor. În ziua coborârii ratei de dobândă, coroana cehă, moneda naţională, a pierdut peste 3% din valoare, cea mai mare depreciere de o zi din 2013 încoace, aceasta în condiţiile în care banca centrală se chinuie de obicei să stăvilească aprecierea monedei. O monedă în depreciere este bună pentru exportatori, deoarece le face produsele mai ieftine pe pieţele internaţionale, dar reduce puterea de cumpărare a consumatorilor de rând într-o economie dependentă de importuri. „Situaţia evoluează foarte dramatic“, a spus Rusnok, precizând că inflaţia se va transforma rapid în dezinflaţie din cauza impactului epidemiei.

Intervenţia de săptămâna aceasta a băncii centrale cehe a fost însoţită de o nouă acţiune de sprijin pen­tru mediul de business a guver­nului prin punerea la dis­po­ziţia companiilor afectate de coronavirus a unui miliard de cor­oane (36,9 milioane euro) sub forma unor cre­dite fără dobândă şi prin lăr­gi­rea ariei eligibilităţii pentru aceşti bani. Fon­durile sunt alocate în ca­drul unui pro­gram de cre­di­ta­re special dedicat lup­tei cu efectele coro­na­virusului. Rusnok a aver­tizat că este clar că ac­tu­ala criză va pro­voca un declin al economiei.

Săptămâna aceasta şi banca centrală a Ungariei a anunţat măsuri de urgenţă. Instituţia a lăr­git varie­tatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante ast­fel încât creditorii să aibă acces la mai multă finan­ţare pentru sprijinirea economiei reale. De ase­me­nea, banca cen­tra­lă a cerut băncilor comer­ciale să amâ­ne pentru fir­mele cu probleme rambur­sările de cre­dite acor­da­te prin Schema de Finanţare pentru Creş­tere. Acest program asigură finanţare ieftină IMM-urilor.

Totodată, banca centrală a anunţat că va injecta lichi­di­tate de forinţi în sistemul bancar prin inter­me­diul ope­raţiunilor de swap valutar. Instituţia vrea de la bănci şi un moratoriu asupra rambursărilor de cre­di­te pen­tru gospodării şi a avertizat că dacă băncile co­mer­cia­le nu iau măsurile cerute, va cere guvernului să emi­tă un decret prin care să le oblige să se con­for­me­ze.

Banca centrală a Ungariei are cea mai laxă politică monetară din Europa Centrală, iar noile măsuri anunţate de aceasta vin în contextul în care forintul a ajuns la un nivel redus record. Dobânda de politică monetară din Ungaria este cea mai scăzută din regiune, de 0,9%, iar dobânda la depozitele overnight este de -0,05%. Ministerul de finanţe maghiar a menţionat săptămâna trecută posibilitatea unei recesiuni ca scenariu pesimist. Unii investitori spun că o recesiune în Ungaria, a cărei economie a crescut cu aproape 5% anul trecut, ar putea fi mai dură decât cea provocată de criza financiară din 2008.

 În 2009, PIB-ul s-a prăbuşit cu 6,7%, iar declinul a fost însoţit de o creştere accentuată a şomajului.

Ca măsură de prevenire a infectărilor cu coronavirus, banca centrală maghiară a început să aducă în carantină şi să dezinfecteze bancnotele de forinţi, potrivit Hungary Today.

În Croaţia, banca centrală a anunţat că va cum­pă­ra obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la im­pac­tul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii des­pre amploarea achiziţiilor. De asemenea, ins­ti­tu­ţia a intervenit pe piaţa valutară pentru prima dată în ulti­mii patru ani şi jumătate vânzând monedă străină echivalentă cu 1,2 miliarde de euro pentru a stabiliza mo­neda locală faţă de euro, potrivit centralbank­ing.com. Guvernatorul băncii naţionale croate Boris Vuj­cic a informat guvernul că ţara deţine rezer­ve valu­tare foarte mari, de 19 miliarde de euro, şi că li­chi­ditatea în sistem este mai mult decât suficientă pen­tru a menţine deschise fluxurile de lichidităţi pen­tru firme.

Croaţia este puternic dependentă de valuta adusă în ţară de turişti, sectorul participând cu 20% la economie.

Banca centrală a Poloniei a redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, şi a introdus primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând astfel drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză, apreciază analiştii de la ING. Astfel, banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, operaţiune despre care instituţia nu a oferit mai multe date, şi a lansat o versiune poloneză a schemelor de tipul „finanţare pentru creştere“. Băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate firmelor şi gospodăriilor poloneze. Polonia este cea mai mare economie din Europa de est.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9417
Diferență: -0,0809
Ieri: 4.9457
Azi: 4.6288
Diferență: 0,2556
Ieri: 4.6170
Azi: 5.7906
Diferență: 0,3988
Ieri: 5.7676
Azi: 4.8055
Diferență: 0,3466
Ieri: 4.7889