Business Internaţional

Raţionalizări din cauza războiului: Europa poate trage învăţăminte de pe urma şocului petrolier din anii ‘70

Raţionalizări din cauza războiului: Europa poate trage...

Autor: Catalina Apostoiu

04.04.2022, 00:05 798

♦ Chiar şi pentru Germania, ţara vest-europeană cu cea mai ridicată dependenţă de energia rusească, impactul unei reduceri cu 8% a consumului de petrol, gaze şi cărbune ar diminua PIB-ul cu 1,4%, potrivit unui raport al reţelei de economişti ECONtribute.

În condiţiile în care Rusia ameninţă să-şi suspende livrările de gaze şi petrol, guvernele europene readuc în discuţie planuri de raţio­nalizare care aduc aminte de criza energetică din 1973, scrie Reuters.

Se îndreaptă europenii către duminici fără maşini, consum mai redus de energie şi seri încheiate mai devreme?

Probabil că nu pentru că ce s-a întâmplat în perioada aceea şi episoade mai recente arată că firmele se adaptează rapid, însemnând că impactul asupra PIB-ului zonei euro s-ar putea situa sub 1% după unele estimări. În plus, guvernele au învăţat că impunerea de măsuri de austeritate ca raţionalizarea carburanţilor la pompă nu dă prea mari rezultate dacă populaţia nu le susţine.

Astfel, acestea ar putea merge pe măsuri mai consensuale, cum ar fi să determine populaţia să-şi dea căldura mai încet. Totuşi, decizia privind care industrii îşi vor avea livrările de energie reduse va fi una deficilă din punct de vedere politic, obligând guvernele să apeleze la genul de brutalitate rezervată în mod normal pentru vremurile de război.

Deşi Europa îşi va putea probabil înlocui importurile de ţiţei rusesc cu alte surse, cu gazele este mai complicat. Acest lucru înseamnă că o raţionalizare a gazelor este sigură în eventualitatea în care Rusia decide să întrerupă livrările.

Economiştii estimează însă că impactul asupra creşterii economice va fi unul redus. BCE estimează impactul unei reduceri cu 10% a livrărilor de energie asupra compa­niilor europene la aproximativ 0,7% din valoarea adăugată brută, un indicator al bunurilor şi serviciilor produse în bloc.

De asemenea, economiile euro­pe­ne orientate către servicii vor scăpa probabil mai ieftin decât s-a întâmplat cu China, concentrată pe producţie, în criza de energie de anul trecut.

Chiar şi pentru Germania, ţara vest-europeană cu cea mai ridicată dependenţă de energia rusească, impactul unei reduceri cu 8% a consumului de petrol, gaze şi cărbune ar diminua PIB-ul cu 1,4%, potrivit unui raport al reţelei de economişti ECONtribute.

Bineînţeles, există scenarii mai pesimiste. Nomisma Energia estimează că economia italiană, şi ea dependentă de energia rusească, va suferi un impact de 5,6% dacă livrările de gaze ruseşti vor fi înjumătăţite.

Strategiile actuale de raţionaizare sunt majoritar menite să concentreze durerea pe companii, şi nu gospodării. Este o lecţie cheie învăţată din anii 70. Atunci, majoritatea guvernelor au lăsat preţurile carburanţilor să crească, punând automat presiune pe cerere. Şi s-au concentrat pe măsuri considerate de populaţie mai echitabile, cum ar fi limitarea vitezei şi utilizarea mai frecventă a transportului public.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO