Preşedintele SUA Donald Trump nu şi-a ascuns dorinţa ca dolarul să se deprecieze pentru a ajuta la reindustrializarea Americii, iar moneda americană s-a depreciat din cauza incertitudinilor economice şi perspectivei ca politicile tarifare ale Washingtonului să producă inflaţie. Dar se depreciază şi yuanul, moneda Chinei, principala ţintă a suprataxelor vamale cu care Trump vrea să descurajeze importurile şi să forţeze companiile să producă în SUA. Dolarul este o monedă care se tranzacţionează liber. Yuanul, nu.
În tot acest timp, euro se întăreşte când în urmă cu doar câteva luni se vorbea de deprecierea monedei europene până la paritatea cu moneda americană. Era pe vremea când economia americană uimea prin rezistenţa la inflaţie şi recesiune, iar Rezerva Federală profita de acest lucru pentru a ţine dobânzile cât mai sus cât mai mult timp posibil.
Prin urmare, în prezent, politicile lui Trump împing în jos dolarul, banca centrală a Chinei depreciază controlat yuanul, iar euro se întăreşte. O monedă slabă este bună pentru exportatorii care o folosesc deoarece le face exporturile mai ieftine, mai competitive, pe pieţele internaţionale. Un război comercial, cum este cel dintre pornit de SUA contra lumii şi mai ales contra Chinei, înseamnă şi un război valutar, după cum a constatat El Pais.
China este singura ţară din lume care a răspuns valurilor succesive de taxe vamale americane cu propriile tarife de mărimi comparabile. Săptămâna trecută, una cu emoţii extreme pentru pieţe din cauza începerii şi apoi frânării ofensivei tarifare a lui Trump, yuanul s-a depreciat faţă de dolar în tranzacţiile din China până la cel mai scăzut nivel de după 2007. Ceea ce este cunoscut ca „onshore renminbi“ este tranzacţionat într-un interval stabilit de autorităţile chineze în care mişcările zilnice sunt limitate la 2% în ambele direcţii.
Banca centrală chinezească a lăsat moneda să se deprecieze mai multe şedinţe la rând. „Offshore renminbi“, termen care se referă la moneda chinezească atunci când e folosită în tranzacţiile din afara Chinei, a atins marţi, după ce preşedintele american Trump şi-a anunţat ofensiva de taxe vamale contra comerţului global, cel mai scăzut nivel din istorie faţă de dolar. „Offshore renminbi“ se tranzacţionează liber, scrie Financial Times. Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent a înteţit presiunile asupra Beijingului cerându-i să nu mai devalorizeze moneda şi descriind yuanul slab ca fiind „o taxă impusă restului lumii“. Teama că războiul comercial dintre SUA şi China va degenera într-un război valutar deschis şi extins, cu participarea altor economii, a crescut după ce Trump a crescut taxele vamale pe importuri. Persoane familiare cu politicile valutare ale Chinei au asigurat că autorităţile de la Beijing nu intenţionează să recurgă la deprecieri-şoc, care ar putea destabiliza piaţa şi provoca hemoragii de capital. „Deprecierea nu mai este o armă comercială eficientă“, explică pentru CNBC Dan Wang, analist la Eurasia Group. Recurgând la un astfel de instrument, China invită criza la ea acasă.
Hemoragia de capital este principala îngrijorare a Beijingului, a spus analistul. Însă China a surprins până acum prin hotărârea şi duritatea cu care a răspuns provocărilor aruncate de Trump, deşi se înmulţesc avertismentele că într-un război tarifar toată lumea pierde. Iar Trump a surprins şi el iniţial prin amploarea taxelor vamale reciproce. În ianuarie, luna în care Trump a fost învestit preşedinte, euro ajunsese la 1,02 dolari pe unitate şi se specula că cele două monede se îndreaptă spre paritate.
Euro este în mod tradiţional moneda mai puternică. Însă până la mijlocul lunii martie euro sărise la 1,094 dolari pe unitate. Săptămâna trecută, a trecut de 1,1 dolari. Astfel, din ianuarie şi până acum, dolarul s-a depreciat cu mai mult de 6%. La ascensiunea euro şi la căderea dolarului au contribuit taxele vamale ale lui Trump, creşterea îngrijorărilor că economia americană încetineşte şi un val istoric de cheltuieli publice istorice anunţat de Germania.
În SUA, protecţionismul comercial este aşteptat să creeze inflaţie şi să forţeze banca centrală să ţină dobânzile sus, în timp ce Trump insistă ca Fed să scadă dobânzile. În zona euro, BCE este aşteptată să scadă de mai multe ori anul acesta costul creditului. Europa este, astfel, într-o poziţie delicată. Trebuie să atragă investitorii internaţionali, mai ales dacă vrea să-şi finanţeze uşor eforturile de reînarmare. Monedele sunt instrumente centrale în obţinerea unor echilibre în situaţii din acestea.
„Trebuie să ne pregătit pentru o politică de depreciere a dolarului“, avertizează Ignacio Dolz de Espejo, strateg la Mutuactivos. „Dacă nu vine recesiunea, dacă taxele vamale sunt menţinute, în SUA vom avea cumva inflaţie mai mare şi dobânzi mai mari, situaţie în care se va întări dolarul. Până acum, piaţa a luat în calcul o încetinire accentuată a creşterii economice. Iar dacă dolarul va reîncepe să se întărească, vom vedea cu siguranţă că Trump va cere deprecierea monedei“. Aiman Shanks de la Schroders spune că haosul şi incertitudinile create de Trump prin ordinele sale executive au redus entuziasmul investitorilor faţă de activele denominate în dolari.
Însă puterea dolarului nu ţine doar de cursul de schimb valutar. Principala întrebare este dacă Trump vrea ca moneda americană să înceteze a mai fi moneda de rezervă a lumii. Teama că aşa este se vede în ascensiunea rapidă a preţurilor aurului. În absenţa unei monede care să poată reprezenta o alternativă reală la dolar, aurul este cel care se apreciază, arată Benjamin Dubois, strateg la Edmond de Rothschild.
Este o problemă împortantă, crede matematicianul şi analistul Juan Ignacio Crespo: „Jumătate de lume urmăreşte cu stupefacţie şi cealaltă jumătate priveşte cu oroare la ce se întâmplă cu dolarul din poziţia de monedă universal acceptată şi piatră de temelie a sistemului financiar global.“ Circa 70% din tranzacţiile comerciale sunt efectuate în dolari, iar această dominaţie a monedei sale i-a permis Americii să se finanţeze cu lejeritate şi la costuri mici.
„Declinul recent al dolarului poate fi începutul unei tendinţe mai profunde şi mai lungi, iar în cel de-al doilea mandat de preşedinte al lui Trump am putea vedea cum dolarul îşi pierde poziţia dominantă din ultimul deceniu“, explică Benjamin Dubois. „Această restructurare, despre care a vorbit Stephen Miran, principalul consilier economic al lui Trump, se bazează pe încrederea că dolarul trebuie să se deprecieze pentru a permite reindustrializarea Americii. Taxele vamale sunt elementul central al strategiei, care forţează alte ţări să încheie acorduri valutare.“
