Conflictul comercial dintre SUA şi China pune Uniunea Europeană în faţa unei dileme: ar trebui cel mai mare bloc comercial al lumii să ia partea uneia dintre cele două tabere? Dacă da, a cărei tabere?
Teoretic, SUA ar fi aliatul normal al Europei: cele două au cooperat îndeaproape de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, clădind instituţii multilaterale care sunt acum ameninţate. Şi totuşi, abordarea lui Trump riscă să arunce UE în braţele Chinei, scrie Ferdinando Giugliano, editorialist Bloomberg.
Principalul interes strategic al UE în acest conflict este să se asigure că actualul cadru comercial multilateral, incluzând OMC, va supravieţui. În acest moment, de acest lucru este preocupat cel mai mult Beijingul, şi nu Washingtonul.
În multe moduri, SUA şi UE sunt într-o poziţie similară faţă de China. Cele două economii sunt importatori neţi. Deficitul lor comercial a atins 351 mld. dolari şi respectiv 178 mld. $, potrivit datelor Bloomberg. Bineînţeles, într-o anumită măsură, deficitul reflectă stadiile diferite de dezvoltare ale acestor ţări. Însă, indiferent de acestea, ţările occidentale se plâng de multă vreme că Beijingul îşi subvenţionează în mod nedrept industriile locale.
Washingtonul şi Bruxellesul au de asemenea temeri comune privind politica legată de transferul de tehnologie a Chinei.
Însă deşi UE şi SUA sunt parteneri normali în rescrierea regulilor comerţului mondial împreună cu China, strategia lui Trump riscă să facă Washingtonul să piardă un aliat strategic. Preşedintele a criticat în mod repetat UE pentru politica sa comercială, care, spune el, este foarte injustă faţă de SUA. Trump încearcă să pună presiune pe ţările europene să vină cu concesii în alte segmente ale sectorului comercial, acesta nefiind chiar genul de tratament la care UE se aşteaptă din partea unui aliat, scrie editorialistul Bloomberg.
Mai important, administraţia americană manifestă dispreţ faţă de sistemul multilateral de tranzacţionare la a cărui clădire a contribuit.
În schimb, China încearcă să ţină de acest sistem.
Eforturile Beijing-ului de a se apropia de UE s-au intensificat în ultima vreme. Zhang Ming, ambasadorul chinez în UE, scria recent că ìChina şi UE, ca membri importanţi ai OMC şi parteneri strategic, ar trebui să adopte o poziţie clară împotriva protecţionismuluiî. Declaraţia este plină de ipocrizie, însă ar putea reprezenta singurul lucru pe care UE se poate baza în acest stadiu, în opinia lui Giugliano.
Sunt multe domenii în care o apropiere UE-China este posibilă. Beijing-ul caută parteneri strategic pentru noua iniţiativă a Drumului Mătăsii. Mai multe ţări europene s-au arătat interesate de acest proiect, iar interesul ar putea creşte.
În mod similar, ţările europene ar putea juca un rol mai activ în cadrul Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură.
Suntem departe de a vedea o tendinţă a UE de depărtare de SUA şi apropiere de China, bineînţeles, însă Trump riscă să consume rapid amplele rezerve de încredere şi soft power pe care SUA le-au clădit în relaţia cu UE. Efectul ar putea fi la fel de devastator ca şi costurile economice ale tarifelor lui Trump asupra SUA şi economiei mondiale, concluzionează editorialistul Bloomberg.
