Business Internaţional

Războiul contra bănuţilor roşii: mai multe ţări europene cer scoaterea monedelor de 1 şi 2 eurocenţi

Războiul contra bănuţilor roşii: mai multe ţări...

Autor: Bogdan Cojocaru

20.08.2018, 00:00 1180

Spre deosebire de bancnotele şi monedele de valoare mai mare, monedele de 1 şi 2 cenţi nu sunt dorite în unanimitate în zona euro. Cinci ţări europene încearcă deja să le limiteze utilizarea, scrie Les Echos.

În zona euro, rare sunt ocaziile când pot fi folosite. „Monedele roşii“ (de1, 2 şi 5 cenţi, şi în special cele de 1 şi 2 cenţi) - au tendinţa de a se acumula sau chiar de a fi pierdute. În total, circa 82.463.000  de astfel de piese sunt în circulaţie, dintre care aproape trei sferturi sunt monede de 1 şi 2 cenţi, potrivit unui raport al BCE. Însă, spre deosebire de bancnotele şi de monedele cu valoare mai mare, monedele de 1 şi 2 cenţi sunt adesea neglijate de europeni, iar unele state ar prefera să le vadă dispărute.

Acesta este cazul Finlandei (2002), Olandei (2004), Belgiei (2014), Irlandei (2015) şi, mai recent, al Italiei (2018), unde s-a impus rotunjirea la mai iubita sumă de 5 cenţi. Această măsură, prin care se încearcă  limitarea treptată a utilizării pieselor de 1 şi 2 cenţi considerate nepractice, nu poate fi dusă într-acolo încât aceste monede să fie scoase pur şi simplu din circulaţie. 

Monedele roşii sunt mijloace legale de plată, aşa cum reaminteşte BCE, deci comercianţii trebuie să le accepte. În Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, raportul Comitetului de acţiune public 2022 („Cap 22“) încurajează tranziţia către o societate fără numerar.

„Am putea începe pe termen scurt să punem capăt circulaţiei monedelor de 1 şi 2 cenţi“, susţin autorii raportului. Însă documentul conţine numai recomandări. Guvernul nu s-a lansat încă într-un război deschis împotriva monedelor roşii. În plus, unele voci, cum ar fi asocialţia UFC-Que Choisir, subliniază deja efectele negative pe care ar avea-o suprimarea acestor bani mici.

Preşedintele asocialţiei, Alain Bazot, vorbea într-un articol la sfârşitul lunii iulie despre „impactul inflaţionistì care ar putea duce la dispariţia lor: „Există o îngrijorare, având în vedere experienţele din trecut (a trecerii la euro, reducerea TVA pentru restaurante) sau ale altor ţări că comercianţii vor rotunji preţurile spre unitatea mai mare.“ Prea puţin practice, piesele roşii mici fabricate din oţel şi cupru sunt, de asemenea, nedorite din cauza costului lor de producţie, mai mare decât valoarea lor nominal“.

Cu toate acestea, unele dintre ele îşi pot vedea valoarea crescând în ochii colecţionarilor. Astfel, monedele de 1 cent monegasce retrase în 2001 şi 2002 ar avea o valoare mai mare de 100 de euro la revânzare. Piesele mai puţin rare pot fi reciclate. Spre exemplu, firmele franceze Centimeo şi Eurocycler sunt responsabile pentru colectarea „cenţilor“, în schimbul cărora oferă produse sau vouchere. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO