Războiul cuvintelor dintre Macron, un monstru populist, şi Polonia, un violator de principii europene, ascunde frustrări vechi

2 mai 2017 Autor: Bogdan Cojocaru

Certurile diplomatice se ţin lanţ între Franţa, o eco­no­mie mare, dar obosită şi competitivă doar în eşalonul secund al zonei euro, şi Polonia, cea mai mare economie est-europeană, dar încă neajunsă la maturitate şi devenită oaia neagră a Uniunii Europene.

Războiul cuvintelor dintre cele două ţări ascunde, pe de o parte, slabiciunile economiilor şi politicienilor lor, iar pe de alta o slăbiciune din struc­tura UE, una care face ca Europa să meargă cu două viteze.

În toamna anului trecut, noul gu­vern polonez a renunţat la un con­tract de 3,14 miliarde de euro cu Airbus pentru livrarea a 50 de elicoptere Cara­cal pe motiv că oferta construc­torului euro­pean de aeronave nu este în inte­resul economic şi de apărare al ţării. Con­tractul era semnat de guvernul ante­rior, înfrânt în alegeri de partidul euro­sceptic Lege şi Justiţie. În schimb, po­lo­nezii au indicat că vor cumpăra elicop­tere americane, dar fabricate în Po­lonia. Franţa este acţionar la Airbus, iar decizia Varşoviei a înfuriat Parisul. Pre­şe­dintele francez Francois Hollande şi-a anulat rapid o vizită în Polonia, iar gu­ver­nul a ameninţat că va reevalua co­ope­rarea militară cu ţara est-euro­pea­nă. 

„Aceştia sunt oameni care au învă­ţat de la noi să mănânce cu furculiţa în urmă cu câteva secole. Poate de aceea se poartă acum aşa“, a spus un ministru polonez.

Apoi au venit eforturile guvernului polonez de a-l bloca pe Donald Tusk, fostul premier al Poloniei, în a obţine al doilea mandat de preşedinte al Consiliului European. Hollande n-a ratat ocazia să atace, arătând că Polonia este unul dintre cei mai mari beneficiari de fonduri europene.

„Ar trebui să iau în serios şantajul unui preşedinte care are o rată de aprobare de 4% şi care în curând nu va mai fi preşedinte“, a răspuns furioasă Beata Szydlo, premierul Poloniei.

Acum, decizia producătorului ame­rican de electrocasnice Whirlpool de a muta o parte din liniile de pro­ducţie din Franţa în Polonia, o ţară cu forţă de muncă mai ieftină, a sădit noi seminţe de scandal, de data aceasta între Emmanuel Macron, principalul can­didat la preşedinţia franceză, şi guvernul polonez.

Centristul Macron, cotat cu prima şansă la victorie în turul doi al alegerilor prezidenţiale, a declarat săptămâna trecută că dacă va fi ales va adopta o poziţie mai dură faţă de Polonia şi faţă de alte ţări care ar încălca principiile democratice ale UE, notează Reuters.

După o vizită efectuată la fabrica Whirlpool din Amiens, ai cărei angajaţi protestează  contra deciziei companiei de a muta o parte din producţie în Polonia, globalistul Macron a spus că Varşovia a „violat toate principiile UE“ şi că exploatează diferenţele dintre costurile forţei de muncă, ceea ce nu poate fi tolerat. El a făcut aluzie la dum­pingul social, o problemă sensibilă în Franţa reprezentată de practicile com­paniilor de a angaja muncitori mai ieftini din alte ţări ale UE sau de a-şi muta producţia în state cu salarii mai mici.

„În trei luni după ce voi fi ales, va exista o decizie privind Polonia“, a declarat Macron. „Nu poţi avea o UE care dezbate fiecare zecimală în probleme bugetare cu fiecare ţară şi în care, când ai un membru care acţio­nează ca Polonia sau ca Ungaria în probleme precum universităţile şi învăţământul, sau refugiaţii, sau valorile fundamentale, decide să nu facă nimic.“

Ministrul polonez de externe Witold Waszczykowski a catalogat drept „inacceptabile“ comentariile france­zului, potrivit The News.pl.

Waszczykowski a precizat că Macron a „încălcat standardele euro­pene şi principiile prieteniei cu Po­lonia“. Politicianul a explicat că afir­maţiile lui Macron contravin bazei pieţei comune europene.

Şi viceministrul de externe Konrad Szymanski a spus că Macron sub­minează piaţa unică europeană, adău­gând că declaraţiile acestuia sunt „pur populiste“.

Preşedintele Sejmului po­lonez Marek Kuchcilski a spus că orice sancţiune contra Poloniei ar fi o fantezie şi a explicat că Macron a făcut co­mentariile sub impulsul campaniei electorale.

Franţa este una dintre principalele ţări din UE care încearcă să înăsprească regulile privind muncitorii ieftini care concurează cu rivalii vest-europeni mai bine plătiţi, scrie Politico. Ţările est-europene simt că acesta este un efort anti-concurenţial pentru distrugerea unuia dintre principalele lor avantaje economice.

Problema este simţită acut în industria transportului rutier de marfă, unde Franţa face presiuni pentru interzicerea practicii companiilor de transport de a face ridicări şi livrări suplimentare cu camioanele lor aflate în deplasare în străinătate. Companiile de transport poloneze şi româneşti s-au folosit de costurile mai mici cu forţa de muncă şi de contribuţiile mai mici la asigurările sociale pentru a deveni o ameninţare tot mai serioasă pentru camionagii din Franţa, Germania şi din alte ţări mai bogate din UE.

Neînţelegerile legate de drepturile salariaţilor şi de competitivitatea economică sunt doar o parte din elementele care tensionează relaţiile dintre Franţa şi Polonia. În trecut, cel mai important partener pentru Polonia era Germania, iar liderii polonezi aveau loc de cinste alături de cei francezi şi germani în summiturile cunoscute ca „Triunghiul de la Weimar“.

Însă guvernul partidului Lege şi Justiţie a încercat iniţial construirea unei politici externe în jurul legăturilor cu Marea Britanie. Strategia a fost dată peste cap de Brexit. Polonia, care nu este membră a zonei euro, a fost de asemenea marginalizată în clubul celor mai mari ţări din UE. La un minisummit din martie organizat la Versailles, Germania, Italia şi Spania au discutat despre forma UE de după Brexit. Polonia nu a fost invitată.

Acum Polonia este criticată de UE din cauza încercărilor guvernului de a slăbi Curtea Constituţională, ceva pentru care Varşovia şi-ar putea vedea retras dreptul de a vota ca membru al UE.

În Polonia, pe muncitorii de la Whirlpool toată această campanie a francezilor şi cele aproape 300 de locurile de muncă pierdute de aceştia îi lasă reci. „Sincer, nu-mi pasă, ar fi mai mult de muncă pentru noi...Atât timp cât am un loc de muncă“, a afirmat pentru AFP un salariat al fabricii Whirlpool de Lodz la care s-a recomandat ca Tomasz.

Pentru muncitorii din Lodz, un centru industrial cu 700.000 de locuitori, închiderea liniilor de producţie şi desfiinţarea de locuri de muncă nu sunt ceva neobişnuit. Cândva, unde acum este fabrica Whirlpool se produceau textile. Facilitatea a fost cumpărată şi transformată în uzină de electriocasnice de compania italiană Indesit.

„Trebuie să te adaptezi, pur şi simplu nu ai de ales“, a explicat un alt muncitor. „Mă tem pentru locul meu de muncă. Toţi ştim cum funcţionează. Este o multinaţională, care vrea să producă la cele mai mici costuri posibile“, a spus un alt salariat. În era comunistă, Lodz era un centru al industriei de textile. După căderea comunismului, multe fabrici s-au închis şi mii de oameni au rămas fără loc de muncă. Producţia s-a mutat în China.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.05.2017

 
Cuvinte cheie:
polonia
, europene
, ascundere
, cuvinte
, populism
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide