Războiul din Iran a reînceput şi creează şocuri pe pieţe. Petrolul s-a scumpit, iar monedele est-europene se depreciază

Ieri, la summitul NATO din Turcia, unde i-a mustrat pe aliaţii europeni ai SUA, preşedintele american Donald Trump a declarat că armistiţiul dintre ţara sa şi Iran nu mai există.

Tot de acolo, el a ordonat reînce­perea bombardamentelor asupra ţin­telor militare iraniene şi reimpunerea blocajelor asupra exporturilor iranie­ne de petrol. Iranul a răspuns bom­bar­dându-şi vecinii Bahrain şi Kuweit.

Războiul din Iran a afectat şi afectează economic Europa mai mult decât SUA din cauza dependenţei statelor europene de petrolul, gazele şi motorina exportate din Orientul Mijlociu.

În urma noului puseu al conflic­tului din Iran, cotaţiile petro­lului Brent, referinţa pentru pieţele inter­na­ţionale, au sărit ieri în sus cu peste 5%, la aproape 80 de dolari pe baril.

Minimul acestei luni a fost de 70 de dolari pe baril şi se vorbea, cre­zându-se că pacea va persista în Iran, de scăderea preţurilor la 60 de dolari pe baril. Şi gazele naturale s-au scum­pit. Pieţele mari de capital din Europa au reacţionat cu scăderi.

În Europa de Est, forintul şi zlo­tul, monedele Ungariei şi Polo­niei, s-au depreciat faţă de euro, iar yieldurile obligaţiunilor guverna­men­tale cu scadenţa la zece ani, indi­cator al costurilor de finanţare pe pieţe ale unui stat, au crescut.

Aceste lucruri înseamnă că noile tensiuni din Orientul Mijlociu au tă­iat pofta de risc a investitorilor. Pen­tru Ungaria, situaţia este mai specia­lă. Reformele şi noua direcţie spre UE promise de noul premier Peter Magyar au făcut ca această ţară să fie vedeta pieţelor financiare din regiune.

Forintul s-a apreciat în ultimele luni, îmbunătăţind echilibrul comer­cial, iar costurile de finanţare s-au redus simţitor. Inflaţia a ajuns la cote de invidiat. Guvernul lui Magyar a încercat să profite de aceste condiţii, şi mai ales de yieldurile mici, şi a ieşit pe pieţele externe săptămâna aceasta cu prima sa ofertă de obligaţiuni în euro.

Este vorba de două tipuri de o­bli­gaţiuni, una de 1,5 miliarde de euro cu scadenţa în 2032 şi cealaltă, de aceeaşi valoare, cu scadenţa în 2037. Cererea s-a ridicat la 10 miliar­de de euro, prin urmare guvernul maghiar a avut de unde alege.

Banii îi sunt necesari pentru primirea unor fonduri europene, proiectele pe care acestea le vizează trebuind prefinanţate.

Şi Bulgaria a plasat săptămâna aceasta pe pieţe obligaţiuni de 2,5 mi­li­arde de euro în ceea ce reprezintă prima emisiune de când această ţară a adoptat euro. Cererea a fost de 4,3 miliarde de euro.