De la topitoriile de metale din vestul Indiei la orezăriile din sud-estul Asiei, miliarde de oameni se confruntă cu penurii de gaze, încropesc „meniuri de criză“ şi se pregătesc de raţionalizări ale carburanţilor la pompă.
Cu războiul din Golful Persic intrând în cea de-a treia săptămână, Asia se confruntă cu o situaţie de urgenţă în energie, iar aceasta se transformă rapid într-o criză globală pe măsură ce perturbările iau amploare, iar gazele se scumpesc vertiginos, scrie Bloomberg.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu este deocamdată resimţit cel mai acut în Asia. Strâmtoarea Ormuz blocată în prezent este o rută cheie de tranzit pentru petrolierele care transportă gaz petrolier lichefiat, utilizat în bucătării şi unele procese industriale, către pieţele asiatice. India importă 90% din necesarul de GPL din Orientul Mijlociu.
Consumatorii din India oferă restului lumii o imagine a unui viitor potenţial inconfortabil. Ţara se confruntă cu penurii de GNL şi în special GPL, guvernul de la New Delhi prioritizând gospodăriile în detrimentul utilizatorilor industriali. Şi nu doar companiile de catering, ci şi producătorii de sticlă şi ceramică sau cei auto au probleme în a găsi alternative.
Indonezia, cea mai mare economie din sud-estul continentului asiatic, a fost cândva membră OPEC, însă acum importă atât ţiţei, cât şi carburanţi. Preţurile în creştere înseamnă subvenţii şi presiuni fiscale în creştere, într-o vreme în care moneda ţării este deja aproape de un minim record în raport cu dolarul, sporind riscurile inflaţioniste.
În contextul crizei energetice, Bangladesh ia măsuri de conservare a electricităţii, de care fabricile sale care îmbracă lumea au mare nevoie, notează The New York Times.
Astfel, guvernul ţării a decis să închidă campusurile universitare. Asemeni altor ţări, Bangladesh este îngrijorat de aprovizionarea cu petrol şi gaze. Aproximativ jumătate din electricitatea ţării provine din centrale pe bază de gaze, iar aproape o treime din gazele respective vin din Qatar.
Pe lângă închiderea universităţilor, guvernul a început de asemenea să impună întreruperi temporare de electricitate.
Pakistanul importă peste 85% din ţiţeiul de care are nevoie din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite printr-o singură rută maritimă care trece prin Strâmtoarea Ormuz. Conflictul din regiune a blocat ruta respectivă şi a provocat un adevărat şoc economiei deja fragile a ţării.
Fermierii din Pakistan spun că îşi vor permite cu greu preţurile la carburanţi înaintea sezonului recoltelor. Unele şcoli au trecut online, însă aproape jumătate din populaţia de 250 milioane a ţării şi mulţi copii nu dispun de laptopuri, tablete sau o conexiune decentă la internet.
Scumpirea dramatică a energiei sufocă economiile unor megaoraşe şi zone rurale din întreaga Asie de sud.
În Nepal, guvernul plănuieşte să raţionalizeze gazele pentru gătit.
