Unul dintre cele mai edificatoare semne ale direcţiei spre pe care un stat se îndreptă după un eveniment precum o lovitură de stat, fie ea şi ratată, sunt, poate, reacţiile altor ţări.
Presa turcească scrie că preşedintele rus Vladimir Putin şi cel turc Recep Tayyip Erdogan s-ar putea întâlni în august în încercarea de a normaliza legăturile bilaterale dintre cele două puteri estice după luni de tensiuni cauzate de doborârea unui avion de război rusesc de către forţele aeriene ale Turciei.
Putin l-a sunat pe Erdogan pe 17 iulie, la o zi după ce forţele de securitate turceşti au înăbuşit tentativa de lovitură de stat orchestrată de un grup de ofiţeri din armată. „Rusia găseşte actele anticonstituţionale şi violenţa inacceptabile şi speră că ordinea şi stabilitatea vor fi reveni în Turcia”, a spus Putin. Aliaţii lui Putin au schimbat în 2008 constituţia Rusiei pentru a-i permite lui Putin să fie din nou preşedinte. De asemenea, în 2014 Putin a schimbat constituţia pentru a întări controlul pe care îl are asupra senatorilor. Şi Erdogan vrea să schimbe constituţia Turciei pentru a da preşedinţiei, adică lui, puteri mai mari. La telefon, cei doi lideri au convenit să se întâlnească curând.
Ankara şi Moscova s-au angajat recent într-un dialog pentru detensionarea relaţiilor. Erdogan i-a trimis lui Putin în iunie o scrisoare în care şi-a exprimat „tristeţea profundă“ pentru doborârea avionului rusesc şi pentru uciderea pilotului rus pe 24 noiembrie 2015. Rusia a înlăturat unele sancţiuni comerciale impuse Turciei şi restricţii privind călătoriile în Turcia.
Din Europa, liderii UE au îndemnat Turcia să respecte statul de drept. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Federica Mogherini şi-a exprimat îngrijorarea că Erdogan se va folosi de turbulenţe pentru a-şi înlătura oponenţii politici.
„Aşa cum am fost primii care am spus în noaptea tragică a loviturii de stat că instituţiile democratice şi legitime trebuie protejate, astăzi spunem că aceasta nu înseamnă că trebuie ignorat statul de drept. Din contră, trebuie protejat, pentru binele ţării. Vom trimite un semnal puternic în acest sens“, a spus Mogherini, citată de The Guardian.
În urma loviturii de stat ratate, guvernul Turciei a anunţat rapid reţinerea a 2.700 de judecători şi procurori, iar luni a spus că 7.899 de poliţişti, 614 membri ai poliţiei militare şi 47 de guvernatori locali au fost concediaţi sau suspendaţi. Până luni, autorităţile mai arestaseră 103 generali din armată şi amirali (o treime din totalul cadrelor cu acest rang). De asemenea, aproape o treime din prefecţi au fost suspendaţi. Numărul persoanelor arestate se ridica duminică la circa 6.000.
În ultimele zile Erdogan şi miniştrii săi au menţionat reintroducerea pedepsei cu moartea pentru executarea puciştilor. Dacă Turcia reintroduce execuţiile nu va mai putea adera la UE, ceea ce ar pune în pericol acordul UE-Turcia care a redus substanţial migraţia către Europa.
Ministrul de externe al Belgiei Didier Reynders s-a pronunţat contra reintroducerii pedepsei cu moartea, abolită de Ankara în 2004 pentru ca ţara să poată deveni membru al UE.
„Nu ne putem imagina acest lucru din partea unei ţări care încearcă să intre în UE. Trebuie să fim foarte fermi, să condamnăm lovitura de stat, dar răspunsul trebuie să respecte principiul statului de drept“.
Austriacul Johannes Hahn, comisarul pentru politica de vecinătate, a sugerat că Erdogan ştie despre lovitura de stat mai multe decât lasă să se creadă, notează EUobserver. El a declarat presei că reacţia preşedintelui turc „este exact ceea ce ne temeam“. Referindu-se la arestarea celor 2.700 de judecători, comisarul a spus că „seamănă cu ceva ce a fost pregătit. Faptul că liste cu judecători sunt disponibile după evenimente arată că această epurare a a fost pregătită“.
Ministrul francez de externe Jean-Marc Ayrault a „condamnat puciul“, dar l-a avertizat pe Erdogan în privinţa încercărilor de a deveni mai autoritar.
„Trebuie să fim atenţi ca autorităţile turce să nu implementeze un sistem politic care acţionează contra democraţiei“.
Ministrul danez de externe Bert Koenders a spus că „mesajul meu pentru Turcia este că acum nu e momentul să creezi mai multă dezbinare în societate şi să te uneşti în baza statului de drept“.
Ministrul de externe luxemburghez Jean Asselborn a spus că există pericolul ca relaţiile dintre Turcia şi UE să fie „distruse“ dacă Erdogan merge prea departe.
