Nu Brexitul, terorismul sau schimbările climatice îi ţin pe liderii de business treji noaptea, ci teama de recesiune. În SUA, avertismentele privitoare la recesiune se înmulţesc în condiţiile prelungirii blocajului guvernamental într-un mediu economic deja slăbit. Şi în zona euro „şansele“ de recesiune sunt în creştere, economiştii anticipând că BCE va aştepta până în trimestrul IV pentru a majora dobânzile. În cazul materializării riscurilor, băncilor centrale le va fi mai dificil să combată criza.
Nu este clar dacă liderii au motive reale de îngrijorare, remarcă think tankul Conference Board, însă teama este că pur şi simplu că băncile centrale şi instituţiile politice nu vor fi capabile să facă faţă unei crize dacă aceasta se materializează, potrivit Quartz.
În 2018, liderii de business nici nu se gândeau la recesiune, această temere situându-se pe locul 19 în cadrul sondajului realizat de Conference Board. Acum însă teama de recesiune se situează pe primul loc în cazul executivilor din America Latină, China şi Japonia şi pe locul trei şi respectiv şase în cazul executivilor europeni şi americani.
Blocajul guvernamental ar fi trebuit să fie un noneveniment scurt pentru economia americană. Acum însă, pare a fi o criză serioasă care ar putea împinge SUA către recesiune, scrie Politico.
Pe Wall Street, analiştii lansează avertismente după avertismente că impasul ar putea împinge creşterea pe primul trimestru aproape sau chiar la zero dacă acesta, aflat în cea de-a patra săptămână, se va prelungi.
„Nu este doar un eveniment liniar, ci poate lua o turnură gravă în moduri imprevizibile. Nu mai este un eveniment politic, ci un adevărat risc de recesiune“, notează Torsten Slok, economist la Deutsche Bank.
Alarma în creştere se datorează în parte faptului că economiştii şi forecasterii de pe Wall Street erau deja îngrijoraţi în legătură cu direcţia economiei în acest an în condiţiile în care efectele stimulentelor se epuizează, creşterea din afara SUA încetineşte, iar conflictul comercial cu SUA trimite unde de şoc pe piaţa de acţiuni.
Până acum, Wall Streetul a ignorat în mare parte blocajul şi avertismentele de recesiune, preferând să se concentreze pe câştigurile corporate încă solide şi pe semnalele emise de banca centrală americană că aceasta va reacţiona la eventuale date economice slabe în 2019 prin stoparea planurilor privind viitoare majorări de dobânzi.
Surse din apropierea preşedintelui spun că acesta tinde să evalueze riscurile economice după reacţia pieţelor, astfel că lipsa unor scăderi majore de pe Wall Street s-ar putea număra printre motivele pentru care nu simte încă o presiune semnificativă să-şi modifice cerinţele privitoare la zid astfel încât să pună capăt blocajului.
În Europa, Banca Centrală Europeană este aşteptată să aştepte până în trimestrul al patrulea pentru a-şi majora dobânda de referinţă, mai mult decât se estimase cu o lună în urmă, potrivit economiştilor chestionaţi de Reuters, care au indicat de asemenea că şansele unei recesiuni în zona euro au crescut.
Sondajele realizate de Reuters din iunie 2018 au indicat că după încheierea programului de achiziţii de active în decembrie, BCE va majora dobânzile în trimestrul III al acestui an.
Însă o serie de date slabe, printre care vestea că cea mai mare economie a Europei, cea germană, a evitat cu greu o recesiune în cea de-a doua jumătate a anului trecut, sugerează că ritmul de creştere a încetinit, ceea ce i-a determinat pe economişti să-şi modifice estimările privind data majorării dobânzilor. Economiştii chestionaţi de Reuters şi-au redus în acelaşi timp predicţiile de creştere pentru Germania, Franţa şi Italia faţă de cele incluse într-un sondaj din octombrie.
„Deşi recesiunea în sensul adevărat va fi probabil evitată în acest acest an, o încetinire mai pronunţată decât se estimase anterior în Statele Unite ale Americii şi o escaladare a conflictului comercial dintre SUA şi China ar putea fi suficiente pentru a provoca o recesiune blândă“, a declarat Andrew Kenningham, economist în cadrul Capital Economics.
Ultimul sondaj Reuters vine într-o perioadă de înăsprire a condiţiilor financiare şi pe fondul Brexitului iminent.
„Brexitul, pentru zona euro, reprezintă de asemenea un risc important, putând bloca exporturile către Marea Britanie, iar acesta este un factor în plus ce ar putea afecta creşterea“, potrivit lui Peter Vanden Houte, economist la ING.
Numai doi economişti au anticipat că economia va scădea în 2020, însă probabilitatea unei recesiuni în următorii doi ani a crescut la 35% de la 30% în decembrie. Este cel mai ridicat nivel de când Reuters a început să pună această întrebare în iulie, fiind în creştere pentru a doua lună consecutiv.
Peste o treime din economiştii chestionaţi au indicat 40% şanse de recesiune. Şansele de recesiune au crescut de asemenea în acest an, la 25% de la 20% în decembrie.
În tot acest context, ce este mai rău este că dacă va apărea o recesiune serioasă, băncile centrale ale lumii ar putea avea dificultăţi în a scoate economiile din impas, scrie CNN.
Acestea au luat măsuri dramatice şi neconvenţionale pentru a evita prăbuşirea economiilor în timpul crizei financiare. Au redus dobânzile, iar în anii următori au cheltuit mii de miliarde pe achiziţii de active în încercarea disperată de a stimula creşterea economică.
Un deceniu mai târziu, băncile de-abia încep să inverseze măsurile respective.
„Dacă va fi recesiune, cred că va fi mai rău decât în mod normal“, avertizează Kenneth Rogoff, fost economist-şef al FMI. „Va fi mult mai dificil de reacţionat.“
Nimeni nu se aştepta ca creşterea economică sincronizată la nivel mondial să continue la nesfârşit, însă acţiunile luate de băncile centrale în ultimii 10 ani ar putea limita capacitatea acestora de a reacţiona la un declin puternic.
„Gândiţi-vă că aţi conduce pe un drum plin de hârtoape fără anvelope de rezervă. Nu aţi vrea să faceţi pană“, remarcă Mohamed El-Erian, consultant economic în cadrul Allianz.
