• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Business Internaţional

Recesiunea din zona euro forţează Polonia şi Finlanda să-şi orienteze exporturile către vechiul duşman Rusia. În schimb acasă, polonezii blochează investiţiile ruseşti

Recesiunea din zona euro forţează Polonia şi Finlanda să-şi orienteze exporturile către vechiul duşman Rusia. În schimb acasă, polonezii blochează investiţiile ruseşti

Autor: Bogdan Cojocaru

12.08.2013, 20:25 933

După zeci de ani în care a urmărit să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul, mai ales pe cele comerciale, Finlanda devine din nou dependentă de comerţul cu vechiul inamic Rusia, o ţară cu resurse vaste a cărei clasă de mijloc în dezvoltare şi ai cărei investitori bogaţi oferă oportunităţi de creştere care lipsesc în economiile zonei euro lovite de recesiune.

O tendinţă evidentă de creştere la nivelul exporturilor cu Rusia se observă şi la Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, care în schimb se opune cu înver­şu­nare expansiunii economice a ruşilor şi blochează pătrunderea afacerilor ruseşti în ţară.

Timp de două decenii Finlanda, stat membru al zonei euro din 1999, şi-a întărit schimburile comerciale cu restul Europei, iar în acest timp reticenţa faţă de vecinul şi fostul cuceritor din est a rămas. Acum, anticiparea unei reveniri lente în zona euro face ca tot mai multe companii finlandeze să caute legături mai strânse cu Rusia, scrie Thomson Reuters.

Cele mai recente date comerciale arată că ajustarea a început. Exporturile Finlandei către restul statelor Uniunii Europene au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 4%, comparativ cu intervalul similar din 2012. În schimb, exporturile către Rusia au crescut cu 4%. Judecând după rezultatele financiare din al doilea trimestru ale companiilor finlandeze, care arată că multe dintre ele au fost afectate de incertitudinile din Europa, se poate trage concluzia că influenţa Rusiei asupra economiei finlandeze va creşte. Companiile de top precum retailerul Kesko şi reţeaua de magazine Stockmann vorbesc despre Rusia ca despre cea mai bună carte de joc a lor. Kesko, care controlează aproximativ 35% din comerţul alimentar, cu electro­casnice, utilaje uşoare şi bricolaj, şi-a deschis în luna mai al doilea magazin alimentar din Rusia şi intenţionează să deschidă alte opt unităţi în următorii trei ani.

 

„În mod tradiţional suntem consideraţi oneşti, aproape naivi“

Extinderea, bazată pe reputaţia bună a Finlandei pentru siguranţa alimentelor şi calitatea produselor, dar şi pe trendurile puternice ale consumului din Rusia, vine în condiţiile în care Kesko a eliminat sute de locuri de muncă în Finlanda şi şi-a redus estimările privind profitul.

„Potenţialul de creştere pe care pieţele ruseşti îl oferă Finlandei este remarcabil pe termen lung“, a explicat Jukka Erlund, directorul financiar al Kesko.

Stockmann a raportat săptămâna trecută o creştere surpriză a profitului operaţional trimestrial, în care se reflectă veniturile solide din Rusia, în special pe ale magazinului din istoricul oraş St. Petersburg.

Producătorul de anvelope Nokian Renkaat a început să producă în Rusia în 2005, iar de atunci şi-a majorat capacitatea la uzina din apropierea St. Petersburgului îndeajuns pentru a deveni lider pe piaţa rusească de profil.

„Finlanda şi produsele finlandeze au o reputaţie excelentă în Rusia. În mod tradiţional suntem consideraţi oneşti, aproape naivi“, a spus Kim Gran, directorul general al Nokian Renkaat.

Exporturile Finlandei către Rusia s-au triplat din 2000 pe baza cererii pentru produse variind de la utilaje de minerit, lemn şi chimicale la telefoane Nokia.

 

Polonia vrea să-şi reducă dependenţa energetică faţă de ruşi

 

Pentru Polonia, Rusia ocupă locul 5 în topul partenerilor la export. Exporturile către această ţară din primele cinci luni sunt cu 10% mai mari decât în perioada similară a anului trecut, potrivit celor mai recente date ale statisticii oficiale poloneze.

Creşterea vine după un avans total de 25% anul trecut. În schimb, exporturile către statele zonei euro, a doua piaţă de desfacere ca mărime, au avanst în primele cinci luni cu doar 1%, dacă sunt exprimate în euro. Transformată în zloţi, moneda poloneză, valoarea exporturilor este cu 2% mai mică.

La cinci luni, importurile din Rusia au scăzut cu 12%.

Creşterea exporturilor către Rusia vine în condiţiile în care Varşovia duce o campanie de diminuare a dependenţei, mai ales a celei energetice, de colosul din est. O parte a acestei strategii constă în dezvoltarea industriei gazului de şist, iar în acest sens Polonia are cele mai ambiţioase planuri din Europa. Cealaltă parte a strategiei, blocarea investiţiilor ruseşti, a fost evidentă în scandalul achiziţiei grupului Polish Che­mical Holding Group Azoty Tarnow, cea mai mare companie din industria chimică poloneză, de către ruşii de la AKRON.

În luna mai a anului trecut Agenţia de Siguranţă Internă din Polonia a avertizat guvernul că, în opinia lor, tranzacţia reprezintă un pericol pentru securitatea energetică. Agenţia a arătat că Tarnow generază 10% din cererea internă de gaze naturale importate din Rusia şi a concluzionat că prin cumpărarea celui mai mare consumator de gaze naturale ruseşti din Polonia AKRON încearcă să influenţeze planurile statului de a dezvolta industria gazelor de şist.

Ca urmare, guvernul polonez a unit Tarnow cu un alt producător chimic, Pulaw, singurul concurent. Astfel a fost majorat capitalul companiei, iar participaţia deţinută de AKRON la Tarnow a fost redusă de la 66% la 12%.

O a doua tranzacţie, achiziţionarea companiei de construcţii Polimex-Mostostal de către grupul rus VIS, a fost blocată. Guvernul a explicat că Polimex are în sectorul energetic contracte pe care Polonia le consideră strategice.

Exporturile României de anul trecut către Rusia au fost cu 3,3% mai mari decât cele din 2011, în valori exprimate în euro, şi cu 8,6% mai mari în valori exprimate în lei. Exporturile Letoniei din 2011 sunt cu 50% peste cele din 2007, în timp ce exporturile Estoniei aproape că s-au dublat din 2010.

 

O istorie zbuciumată a relaţiilor cu Rusia

Relaţiile Poloniei cu Rusia sunt de mult timp tulburi. Polonia fost dominată de Rusia ţaristă, apoi invadată de trupele sovietice în 1920 şi 1939, iar timp de cinci decenii a fost satelitul Moscovei în spatele Cortinei de Fier. În 2010, relaţiile s-au răcit la un punct critic după ce într-un accident de avion în Smolensk Polonia şi-a pierdut jumătate din elita politică şi militară, inclusiv pe preşedinte. Cât priveşte Finlanda, dependenţa de puternicul vecin din est ţine de istorie. Finlanda a stat sub conducerea Rusiei în secolul al XIX-lea. Finlanda postbelică s-a bazat puternic pe comerţul cu Uniunea Sovietică. Prăbuşirea URSS în 1991 a cauzat o recesiune puternică în Finlanda, ceea ce i-a determinat pe liderii de la Helsinki să orienteze economia spre vest şi să caute să integreze mai bine ţara în Europa prin intrarea în Uniunea Europeană şi adoptarea euro. Astfel, Finlanda a devenit una dintre cele mai bogate ţări din lume. Deşi relaţiile oficiale cu Rusia sunt în cea mai mare parte prietenoase, există sentimentul de neîncredere, în special în rândul bătrânilor care încă păstrează amintirile Războiului de Iarnă din 1939-1940 şi ale Continuării Războiului cu Uniunea Sovietică. Bărbaţii finlandezi sunt încă obligaţi la un serviciu militar de un an în care sunt antrenaţi să apere graniţa de 1.340 de kilometri de la est.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: