Referendumul Constituţional din Italia, iniţiat de premierul Matteo Renzi, poate avea reverberaţii pentru economia întregii Europe, după ce Renzi a anunţat că îşi va da demisia dacă majoritatea populaţiei nu va fi de acord cu propunerile sale privind administrarea Italiei.
Italienii vor fi consultaţi cu privire la puterile Senatului, renunţarea la bicameralismul perfect şi mărirea influenţei guvernării centrale, în dauna celei locale sau micşorarea numărului de senatori. Renzi încearcă prin acest demers, la fel ca şi Cameron în iunie, să unească Partidul Democrat, în fruntea căruia este din 2013.
Italia, a patra economie a Europei, cu un PIB de 1,7 miliarde euro, şi a opta a lumii, are o creştere economică de 1%, în linie cu media europeană. Faţă de 2008, economia s-a contractat cu aproape 10%. Ţara are o datorie publică ce reprezintă 131% din PIB şi se confruntă cu un şomaj de 11,4%, în randul tinerilor ajungând chiar până la 40%. Campania lui Renzi, care s-a instalat la Palatul Chigi în 2014, s-a concentrat în ultimile zile pe Mezzogiorno – sudul Italiei, regiune ce se confrună cu dificultăţi economice mai mari faţă de nordul ţării, sperând că poate convinge cât mai mulţi cetăţeni să susţină tabăra “Da”.
O eventuală plecare a premierului italian din fruntea executivului de la Roma ar putea încuraja partidele de opoziţie precum Mişscarea Cinci Stele, fondată de comediantul Beppe Grillo în 2009 – partid ce a câştigat primăria Romei în această vară, sau Forza Italia – formaţiunea fostului premier Silvio Berlusconi. Retorica opoziţiei italiene s-a raliat mişcării eurosceptice şi susţine chiar un referendum privind renunţarea la moneda euro. Astfel, pieţele de capital ale lumii sunt cu ochii pe rezultatul din Italia, mai ales că sistemul bancar italian a fost cel mai puternic afectat în ultima perioadă de turbulenţele ce au definit peisajul global. Acţiunile Unicredit, cea mai mare bancă italiană, au scăuzt cu 60% de la începutul acestui an, iar indicele FTSEMIB, referinţa bursei milaneze, afişează o depreciere de aproximativ 25%, situaţie generată şi de instabilitatea politică care ameninţă Italia. Sistemul bancar italian, ţara care a dat lumii băncile moderne, este în continuare neracordat la realităţile zilei, pe lângă profitabilitatea foarte scăzută, numărul foarte mare de agenţii care defineşte sistemul italian pune o presiune şi mai mare pe buna funcţionare a instituţilor de profil. Creditele neperformante italiene reprezintă 50% din totalul creditelor neperformante la nivel european, echivalentul a 360 miliarde euro, dintre care 22% revin Unicredit.
