Business Internaţional

Referendumul pentru independenţa Scoţiei este un vot pentru gestionarea propriilor resurse de petrol şi umane şi pentru reindustrializare

Premierul scoţian Alex Salmond (centru): Suntem recunoscuţi în toată lumea pentru talentul ingineresc, moştenirea industrială bogată şi pentru spiritul inovator. Avem resurse naturale substanţiale, forţă de lucru calificată, o reputaţie pentru inovare, un brand recunoscut internaţional. AFP/Mediafax Foto

Premierul scoţian Alex Salmond (centru): Suntem recunoscuţi în toată lumea pentru talentul ingineresc, moştenirea industrială bogată şi pentru spiritul inovator. Avem resurse naturale substanţiale, forţă de lucru calificată, o reputaţie pentru inovare, un brand recunoscut internaţional. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

17.09.2014, 20:34 1076

Planul de independenţă scoţian îmbină modelul economic britanic cu cel norvegian şi irlandez şi ar trebui să aibă ca rezultat, printre altele, reindustrializarea ţării şi un plus de bunăstare.

Planul de indepen­den­ţă, aşa cum este prezentat de premierul sco­ţian Alex Salmond, pune mare accent pe energie. Scoţia este independentă energetic. Producţia de petrol este de şase ori mai mare decât consumul, iar cea de gaze naturale de trei ori. Scoţia are cele mai mari rezerve convenţionale de petrol din UE – 60% din total – şi se plasează pe locul doi la rezerve de gaze naturale, după Olanda, potrivit unui îndrumar pentru independenţă publicat de guvernul scoţian.

„Scoţia este una dintre cele mai bogate ţări din lume, mai prosperă, per cap de locuitor, decât Marea Britanie, Franţa şi Japonia, dar avem nevoie de puterea dată de independenţă pentru a asigura că de avuţie beneficiază toată lumea“, a explicat Salmond.

 

Potenţial energetic enorm

Rezervele de hidrocarburi din Marea Nordului sunt estimate la 1.500 mld. lire sterline, mai mult decât s-a extras până acum.

Cele mai multe din aceste resurse sunt pe teritoriu scoţian, ceea ce i-ar oferi Scoţiei una dintre cele mai bune plase de siguranţă financiară din lume. De asemenea, Scoţia are un sfert din potenţialul european de producţie de energie cu ferme eoliene offshore şi din forţa mareelor. Problema Scoţiei este că, excluzând veniturile din petrol şi gaze, înca­sările din taxe per capita în Scoţia sunt egale cu cele din Marea Britanie în ansamblu. Dacă în calcul sunt luate veniturile din hidrocarburi, înca­sările din taxe sunt cu 20% mai mari. Cu toate acestea, cheltuielile publice pentru Scoţia (de 42,7% din PIB în anul bugetar 2011/2012) sunt mai mici decât în Marea Britanie (45,5% din PIB). „Scoţienii sunt categoric defavorizaţi de aranjamentele actuale. Ei plătesc mai mult la bugetul britanic decât primesc. În cinci ani până în 2012/2013, Scoţia a participat cu 9,5% la încasările bugetare ale Marii Britanii, dar a primit doar 9,3% din cheltuielile publice“, a spus premierul Salmond.

 

Un fond cu venituri din petrol pentru stabilitate financiară şi investiţii

Petrolul şi gazele naturale au adus 22 de miliarde de lire sterline la PIB-ul Scoţiei (de 144 miliarde lire) în 2012. Însă Scoţia independentă nu va fi o economie dependentă de petrol şi gaze deoarece în prezent PIB-ul per capita al Scoţiei este aproape egal cu cel britanic. Dar energia va aduce un plus de avuţie naţională. Dacă la calcularea PIB-ului per capita se adaugă contribuţia exploatării resurselor din Marea Nordului, indicatorul ar fi cu o cincime mai mare decât cel al Marii Britanii.

În prezent, veniturile din petrol şi gaze contribuie cu 15% la încasările bugetare, comparativ cu 30% în Norvegia, una dintre cele mai bogate ţări din lume, care are un fond cu venituri din petrol de 470 mld. lire.

Cu banii din energie, Scoţia ar crea un fond cu rol de stabilizare financiară pe termen scurt care să atenueze impactul fluctuaţiilor veniturilor din petrol şi gaze asupra bugetului. De asemenea, fondul va funcţiona ca un instrument de economisire pe termen lung care va investi în active financiare. Acest fond va începe să investească după reducerea deficitului bugetar. Totodată, guvernul se aşteaptă ca resursele naturale să fie în ochii investitorilor o garanţie a bonităţii ţării.

Având controlul propriilor politici bugetare, Scoţia ar reduce taxele pentru companii şi ar simplifica sistemul fiscal, devenind astfel mai atractivă pentru investiţii.

Pentru reindustrializarea ţării, planul de indepednenţă prevede elaborarea unui plan pentru întărirea industriei prelucrătoare, promovarea inovaţiei şi a egalităţii între genuri, investiţii în pregătirea profesională a oamenilor astfel încât aceasta să corespundă nevoilor economiei, îmbunătăţirea accesului la finanţare şi o campanie „uriaşă“ de promovare a exporturilor. Documentul citat notează că în 1973 industria prelucrătoare contribuia cu 29% la PIB-ul Scoţiei, iar în 2009 cu doar 12%. Serviciile au în prezent o contribuţie de 70% şi asigură 80% din locurile de muncă.

În privinţa promovării exporturilor planul prevede crearea a 70-90 de birouri comerciale în străinătate. Pe termen lung, majorarea cu 50% a exporturilor va majora nu­mărul locurilor de muncă cu peste 100.000.

După toate prognozele făcute de guvernul scoţian, situaţia financiară a Scoţiei independente va fi în 2016/2017 similară sau chiar mai bună decât a Marii Britanii sau a celor mai industrializate state (G7) în ansamblu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO