Într-o eră în care omenirea pune presiuni maxime pe resursele naturale, Germania a dat startul cursei naţiunilor pentru reconstrucţia pieţei energetice cu un proiect "verde" de 200 de miliarde de euro, cel mai amplu de acest fel de după cel de-Al Doilea Război Mondial, când cea mai mare economie europeană de acum a fost nivelată de bombardamentele aliaţilor. La start s-a aliniat şi România.
Germania condusă de cancelarul Angela Merkel vrea să construiască ferme eoliene pe platforme marine care vor acoperi o suprafaţă de şase ori mai mare decât cea a oraşului New York, cel mai mare din SUA din punctul de vedere al populaţiei. Guvernul intenţionează, de asemenea, să asambleze linii de transport al energiei electrice care ar putea lega Londra, capitala Marii Britanii, de Bagdad, capitala Irakului. Proiectul va costa 200 de miliarde de euro, sumă echivalentă cu o treime din Produsul Intern Brut anual, scrie Bloomberg.
"Transformarea Germaniei în domeniul energiei este la fel de îndrăzneaţă ca prima aterizare pe Lună", a declarat Peter Terium, care în iulie va deveni directorul general executiv al RWE, al doilea grup german de utilităţi ca mărime.
Planul german prevede înlocuirea a 17 reactoare nucleare care asigură în prezent 20% din producţia de electricitate cu capacităţi de producţie de energie regenerabilă. Pentru a reuşi, Merkel trebuie să experimenteze cu sisteme şi politic încă netestate. "Germania este ca un laborator uriaş. În ţară, toţi, atât politicenii, cât şi societatea sunt de acord să renunţe la energia nucleară, însă lipseşte o soluţie tehnică limpede", apreciază Stephan Reimelt, directorul general executiv al subsidiarei germane a General Electric.
Programul extinde piaţa pentru companii precum Suntech Power Holding, cel mai mare producător de panouri solare la nivel mondial, şi Vestas Vind Systems, cel mai mare producător de turbine eoliene. Planul afectează însă producătorii tradiţionali, printre care RWE şi E.ON, care se grăbesc să diminueze cheltuielile pentru amortizarea pierderilor cauzate de închiderea reactoarelor nucleare.
"Dacă Germania reuşeşte, ar putea deveni un model pentru economiile din toată lumea. Dacă planul eşuează, va fi un dezastru pentru politicieni, societate şi întreaga economie", a afirmat Claudia Kemfert, expert în energie.
Energia regenerabilă în cifre
Germania are cea mai mare capacitate instalată de generare a energiei eoliene dintre statele Uniunii Europene, de 29 gigawaţi la începutul acestui an, urmată de Spania, cu 22 gigawaţi. Franţa are o capacitate de 6,8 gigawaţi, Italia 6,7 gigawaţi, iar Marea Britanie 6,5 gigawaţi, potrivit datelor portalului de analiză şi informare environmentalresearchweb.
În Europa Centrală şi de Est (ECE), campionul capacităţii instalate eoliene este Polonia - 1.616 megawaţi, urmată de România - 982 megawaţi, şi Bulgaria - 612 megawaţi. În domeniul capacităţii instalate de generare a energiei solare, România - 2 megawaţi în 2010, este eclipsată total de statele occidentale. Spre exemplu, în Germania capacitatea este de 24.700 megawaţi, iar în Italia de 12.500 megawaţi. Singura ţară din ECE care se apropie de producţia Vestului este Cehia - 1.959 megawaţi.
Eforturile Germaniei pentru reformarea pieţei energiei trimite unde de şoc pe pieţele europene. Când vântul bate constant, iar vremea este însorită, turbinele eoliene şi panourile solare inundă reţelele cu electricitate, subminând importanţa generatoarelor pe gaze naturale deoarece aprovizionarea cu energie verde are prioritate în faţa energiei din combustibili fosili. Spre exemplu, companiile de utilităţi care produc energie din arderea gazelor naturale au pierdut în Germania 10,11 euro pe megawat-oră pe 16 martie, comparativ cu un profit de aproape 21 de euro în octombrie 2009.
"Transformarea din energie reprezintă cea mai amplă modernizare şi proiect de infrastructură din următorul deceniu", a declarat Philipp Roesler, ministrul economiei. Cu toate acestea, Germania se clasează pe poziţia a cincea în Europa la ambiţie, notează Bloomberg. Suedia, Austria, Spania şi Slovenia, care au resurse hidroenergetice mai mari, promit o pondere mai mare în total a energiei din surse regenerabile decât Germania până în 2020.
Economia SUA s-ar putea împiedica de preţurile mari ale energiei
Secretarul Trezoreriei americane Timothy Geithner a avertizat că preţul în creştere al petrolului ar putea reprezenta o frână pentru economia SUA, cea mai mare a lumii, deoarece va forţa populaţia să plătească mai mult pentru combustibil.
El a asigurat că economia este acum mai productivă decât era înainte de criza financiară din 2007-2009, însă a atras atenţia că încrederea rămâne fragilă. Petrolul Brent, destinat pieţei londoneze, se tranzacţiona cu 125 dolari pe baril la ora 14:00, ora Bucureştiului, în scădere cu 1%.
Tendinţa este însă de creştere pe fondul amplificării tensiunilor dintre Iran, un important producător de ţiţei, şi statele occidentale pe tema programului nuclear iranian.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
