Business Internaţional

​Refugiul în dolar ar putea aduce economia mondială în faţa unor noi pericole

​Refugiul în dolar ar putea aduce economia mondială în faţa unor noi pericole

Autor: CătăIina Apostoiu

05.07.2016, 21:54 1061

Fuga spre active adăpost ar putea genera noi riscuri pentru economia mondială, scrie New York Times.

În săptămâna care a urmat votului  Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, decizie care a semănat nesiguranţă la nivel mondial, investitorii au renunţat la tot ce părea riscant, lira sterlină, euro şi acţiuni de pe bursele din întreaga lume, şI şi-au încredinţat banii acelui lucru rar caracterizat de siguranţă, titlurile de trezorerie americane.

Acum, prea mulţi bani par să fie direcţionaţi către dolar.

Pentru Statele Unite, o monedă mai puternică face exporturile mai scumpe pe pieţele lumii, complicând o expansiune economică deja pe punctul de a se opri. Pentru pieţele emergente, mişcarea către dolar ar putea anunţa ieşiri de investiţii care ar putea pune în pericol economii de la cea a Braziliei la cea indoneziană. Pentru Europa, un euro mai slab evidenţiază semne fundamentale de întrebare legate de capacitatea liderilor de a veni cu o formulă pentru redresarea economiilor după ani de dezamăgire şi reproşuri.

Când economiile funcţionează sănătos, banii circulă prin intermediul investiţiilor în căutarea de câştiguri care ar trebui să fie corelate cu riscurile. Atunci când apar şocuri, însă, iar teama se face simţită, investitorii tind să se încreadă numai în activele cu o singură trăsătură cheie: siguranţa supravieţuirii.

Din momentul Brexitului, dolarul a avansat cu aproape 3% în raport cu un coş de monede, cu aproximativ 2,5% în raport cu euro şi aproape 12% în raport cu lira sterlină. La finalul săptămânii trecute, randamentul titlurilor de trezorerie americane pe 10 ani a atins un nou minim record, de 1,385%, reflectând nerăbdarea investitorilor de-şi aduce banii într-un loc sigur chiar şi cu preţul unor câştiguri extrem de mici.

Luarea cu asalt a dolarului are mai puţin de-a face cu încrederea investitorilor în Statele Unite, cât cu situaţiile alarmante cu care se confruntă alte economii importante.

Cele 10 ţări care au în comun moneda euro apar drept vulnerabile în faţa conflictelor politice şi separatismului în creştere în condiţiile în care acestea se confruntă cu un val de refugiaţi, populaţii în curs de îmbătrânire şi o creştere economică anemică. Acestea ar putea avea în faţă ani de nesiguranţă, genul de situaţie care i-ar putea face pe managerii de active să caute cu înfrigurare siguranţa.

Statele Unite nu sunt lispite de riscuri. Datoria publică a acestora depăşeşte 19.000 de miliarde de dolari. Conflictele politice din ultimii ani au adus ţara în pragul unui default auto-provocat. Inegalitatea economică este foarte pronunţată, iar nivelul de trai a scăzut.

ŞI totuşi, Statele Unite îşi pot tipări proprii bani, iar cererea pentru titlurile de datorie ale ţării pare nelimitată. Iar dolarul rămâne fundaţia finanţelor globale.

Atât de puternică este cererea pieţei de dolari în vremuri de criză, încât aceasta s-a intensificat chiar şi atunci când Statele Unite s-au aflat în centrul problemelor.

“Corect sau nu, există semne de întrebare existenţiale cu privire la viitorul monedei euro. Când vine vorba de dolar, însă, nimeni nu pune la îndoială faptul că acesta va continua să existe în următorii 10 sau 20 de ani”, spune Barry Eichengreen, economist la University of California, Berkeley.

Orice nou eveniment care sporeşte semnele de întrebare privitoare la coeziunea proiectului european riscă să-i determine pe investitori să ceară compensaţii mai mari pentru creditele acordate unor ţări sufocate de datorii ca Italia, Portugalia şi Grecia. Cu cât ţările respective vor fi nevoite să plătească mai mult pentru se finanţa, cu atât se vor intensifica temerile privitoare la soliditatea sistemelor lor bancare. Cu cât va scădea disponibilitatea băncilor de a credita, cu atât mai mult va fi restricţionată creşterea economică în Europa. Iar absenţa creşterii este atât cauza, cât şi efectul ascensiunii mişcărilor populiste în regiune.

“Nesiguranţa continuă va împinge şi mai sus dolarul”, avertiza Kenneth Rogoff, fost economist al Fondului Monetar Internaţional.

“Dacă nesiguranţa va continua, periferia Europei va avea de suferit. Pieţele emergente ar putea fi la rândul lor afectate”, adăuga acesta.

Pieţele din întreaga lume sunt acum atât de interconectate, încât ar putea apărea efecte neanticipate, ca în 2013.

O repetare a situaţiei din 2013 s-ar produce într-o perioadă extrem de dificilă. Încetinirea economiei chineze a diminuat apetitul pentru bunuri produse la nivel mondial, iar creşterea mai slabă din Europa pune presiune pe pieţele emergente.

Impactul acţiunilor Fed este resimţit la nivel mondial. Acum, Fed-ul încearcă să găsească momentul potrivit pentru majorarea dobânzilor după menţinerea acestora în apropiere de zero ani la rând.

AFACERI DE LA ZERO