Comitetul anti-tortură al Consiliului Europei îndeamnă Republica Moldova să adopte "măsuri ferme" pentru a opri violenţele între deţinuţi, conform unui comunicat remis MEDIAFAX.
"Republica Moldova trebuie sǎ ia mǎsuri ferme pentru a stopa violenţa ȋntre deţinuţi şi intimidarea, legate ȋn mare mǎsurǎ de ierarhiile informale din penitenciarele ţǎrii", anunţă Comitetul Anti-Torturǎ (CPT) al Consiliului Europei (CoE) ȋntr-un raport publicat marţi.
Ȋn cadrul raportului, bazat pe o vizitǎ efectuatǎ ȋn Republica Moldova ȋn perioada 28 ianuarie - 7 februarie 2020, Comitetul anti-tortură constatǎ progrese tangibile ȋn anumite domenii, dar regretǎ faptul cǎ unele dintre recomandǎrile precedente nu au fost implementate, ȋn special cele privind violenţa ȋntre deţinuţi, regimul persoanelor aflate ȋn arest preventiv şi al celor condamnate, precum şi numǎrul insuficient al personalului din penitenciare.
Problema violenţei ȋntre deţinuţi şi a intimidǎrii, legate de ierarhiile informale, rǎmȃne la fel de acutǎ ca ȋn rapoartele precedente ale CPT. Acesta constata cǎ arestaţii prezentau frecvent leziuni care indicau semne de violenţǎ ȋntre deţinuţi;
cu toate acestea, ei nu semnalau aceste agresiuni din cauza climatului de teamǎ şi intimidare promovat de cǎtre deţinuţii de la vȃrful ierarhiei informale din penitenciare şi lipsei lor de ȋncredere ȋn abilitatea personalului de a garanta
siguranţa deţinuţilor.
CPT considerǎ cǎ eşecul continuu al autoritǎţilor ȋn rezolvarea acestei probleme se datoreazǎ ȋn special lipsei cronice de personal suficient ȋn penitenciare şi faptului cǎ se bazeazǎ pe liderii informali din ȋnchisori pentru a ţine sub control
populaţia carceralǎ. Alţi factori relevanţi sunt existenţa unor celule cu capacitate mare şi absenţa unei analize de risc personalizate pentru fiecare deţinut şi plasarea acestora, ȋn consecinţǎ, ȋn cele mai potrivite ȋnchisori, aripi ale
ȋnchisorii sau celule.
Un aspect de o realǎ preocupare pentru CPT este situaţia anumitor categorii de deţinuţi vizaţi activ de cǎtre ierarhiile informale din ȋnchisori, care trǎiesc ȋntr-un climat de teamǎ permanentǎ şi umilinţǎ, ceea ce ȋn viziunea CPT ar putea
sugera o încălcare continuǎ a Articolului 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Ȋn lumina acestor constatǎri, CPT face o serie de recomandǎri şi cere autoritǎţilor sǎ acţioneze fǎrǎ ȋntȃrziere ȋmpotriva violenţei ȋntre deţinuţi.
Ȋn cele trei penitenciare pentru adulţi vizitate (Taraclia, Cahul şi Chişinău), majoritatea deţinuţilor intervievaţi de către delegaţie nu au avut plȃngeri legate de rele tratamente din partea personalului. Cu toate acestea, la Penitenciarul din
Chişinău, delegaţia a ȋnregistrat cȃteva plȃngeri privind rele tratamente (pumni şi lovituri) aplicate de către personalul ȋnchisorii şi cȃteva plȃngeri legate de folosirea excesivă a forţei ȋmpotriva deţinuţilor aflaţi ȋn stare de agitaţie, ȋn
toate cele trei ȋnchisori.
Potrivit CPT, condiţiile de detenţie erau satisfăcătoare ȋn ȋnchisorile din Cahul şi Taraclia, dar nesatisfăcătoare la Chişinău ȋn ce priveşte reparaţiile, igiena, ventilaţia, accesul la lumină naturală şi suprapopularea din anumite celule.
Ȋn toate cele trei penitenciare exista o distribuţie neuniformă a deţinuţilor ȋn celule, un indiciu al unei puternice ierarhii carcerale informale.
