Retailul est-european este un război în care cei greoi, cei slabi şi cei neadaptabili nu rezistă. Ce se întâmplă în Ungaria şi Polonia?

La începutul anului 2000, când şi-a înfiinţat subsidiara din Ungaria, lanţul de magazine francez Carre­four avea planuri pentru constru­irea a două hipermarketuri în Budapesta. Ar fi fost un început grandios. La sfârşitul aceluiaşi an, compania a renunţat la toate planurile pentru această ţară est-euro­pea­nă. Şi-a desfiinţat subsidiara, descriind mediul de business de acolo ca fiind „extrem de dificil“. Costul dezvoltării proiectelor de la zero era descurajant de mare.

A ales, în schimb, să se concentreze pe pie­ţele din România şi China, lăsând totuşi o spe­ranţă pentru piaţa maghiară: într-o bună zi s-ar putea să se întoar­că, posibil prin achiziţia unui jucător local. Nu s-a mai întors. Acum plea­că şi din România. În Polonia, un plan de disponibilizări al Car­re­four şi de închidere a cel puţin opt maga­zine s-a transformat într-un conflict deschis între companie şi legen­darul sindicat Solidaritatea.

În Ungaria, retragerea fără torţe a Carrefour din 2000 a fost eclipsată de decizia altui lanţ de magazine britanic, Tesco, de a rămâne în tranşee şi, posibil, de a demara o nouă ofensivă pe piaţa pe care a intrat în 1994. Afacerile promiteau să devină în curând profitabile, numărul de magazine, (42), îi permi­tea să ţină linia frontului şi conducerea miza pe o schimbare de strategie – preţuri mici.

Totuşi, hipermarketurile duceau grosul lup­tei. Încă era era hipermarketurilor. În pre­zent, niciunul dintre marile lanţuri de retail din Ungaria nu se poate lăuda că îi merge extraor­dinar. Asociaţia Naţională a Comercianţilor a avertizat recent că Tesco, Spar şi Aldi, toţi retaileri străini, s-ar putea retrage din Ungaria din cauza retoricii anticorporaţii a guvernului şi a măsurilor care creează pierderi marilor comer­cianţi, cum ar fi suprataxarea sectorului de retail şi plafonarea preţurilor.

Tesco, Spar şi Aldi au raportat pierderi în Ungaria, în timp ce Lidl este profitabil. Deşi a rămas în Ungaria, Tesco s-a retras din Polonia în 2020-2021, vânzând de magazine din totalul de 320 şi două centre de distribuţie către discounterul Netto, operat de un grup danez. Din când în când apar zvonuri că şi Carrefour pleacă din Polonia. Piaţa poloneză este o cu totul altă poveste decât cea maghiară. Este cea mai mare din Europa de Est. Polonia este cea mai puternică economie din regiune. Însă este o piaţă ultracompetitivă.

Liderii Lidl şi Biedronka au pornit în perioada de inflaţie masivă care a lovit regiunea un război atroce al preţurilor cât mai mici. Războiul continuă, iar efectele adverse au început să se vadă. La Biedronka, angajaţii se revoltă din cauza condiţiilor de muncă şi a salariilor mici. Zabka se extinde cu rapiditate în România. Războiul preţurilor de acasă forţea­ză jucătorii să se adapteze, lansând campanii inedite pentru această regiune, pentru a-şi fide­liza clienţii şi a-i atrage pe cei ai adversa­rilor. Dar totul are un preţ.

Directorul operaţional al Biedronka (cel mai îndrăgit lanţ de retail din Polonia) a anun­ţat la începutul lunii într-o scrisoare către ma­na­geri că lanţul de magazine nu a reuşit să înde­plinească obiectivele minime în ianuarie, ceea ce înseamnă că directorii nu vor primi bonusuri pentru această lună.

Dacă sunt atinse ţinte spe­cifice, banii vor veni luna aceasta. Directorul dă vina pentru afacerile slabe pe perturbările create de viscol şi pe faptul că gospodăriile au reacţionat la creşterea costurilor cu încălzirea prin dimi­nuarea altor cheltuieli. Dar nici angajaţii de rând ai magazinelor „neperformante“ nu vor primi bonusuri. Sindicatul „Solidaritatea“ şi angajaţii sunt pe altă frecvenţă faţă de cea a managementului.

Reprezentanţii sindicali au cerut companiei creşteri salariale, bonusuri, schimbări în organizarea muncii şi mai mult personal în magazine, printre altele. Presei le-au spus că angajaţii sunt interesaţi să facă grevă. Jeronimo Martins, proprietarul portughez al Biedronka, are 85.000 de angajaţi în Polonia. Discuţiile cu managementul decurg greu. O problemă este că conducerea vrea ca delegaţia angajaţilor să aibă o altă componenţă pe latura socială. Cu alte cuvinte, ea vrea să aleagă cu cine negociază. Solidaritatea acţionează şi la Carrefour. Compania a anunţat că va închide cel puţin opt magazine şi că va renunţa la 250 de locuri de muncă prin concedieri colective. Angajaţii se tem că numărul poate ajunge la 350. Cei care îşi pierd locul de muncă nu vor primi mai mult decât minimul garantat de legea poloneză. Sindicatul cere ca managementul francez al grupului să intervină în problema poloneză şi atrage atenţia că disponibilizările vizează oameni cu peste 20 de ani de vechime la Carrefour. Sunt oamenii care au construit Carrefour Polska. Apoi, se pare că retailerul vrea să-şi reducă contingentul din Polonia cu cele mai mici costuri posibile. Personalul disponibilizat în alte ţări a primit mai mulţi bani, spune sindicatul. Carrefour îşi explică mica retragere prin neprofitabilitatea locaţiilor şi prin „piaţa extrem de competitivă“. Carrefour are aproximativ 800 de magazine în Polonia şi 40 de centre comerciale. În toamnă, când au apărut din nou zvonuri că retailerul francez ar analiza posibilitatea vânzării magazinelor poloneze, de achiziţionarea lor s-a arătat interesat chiar guvernul polonez, care cochetează de mult timp cu ideea înfiinţării unui lanţ de magazine de stat. Dar, se pare, posibilul vehicul de achiziţii, Grupul Naţional Alimentar, nu a făcut niciun pas în sensul preluării activelor Carrefour Polska. Grupul Carrefour îşi va prezenta peste câteva zile noua strategie. Pentru operaţiunile poloneze, posibilii cumpărători ar fi Auchan, Kaufland, Netto, Silpo, din Ucraina, şi Zabka.