La sfârşitul anului trecut, Intel a pus capăt unui vis frumos pentru Polonia. A confirmat oficial că abandonează investiţia istorică de 4,7 miliarde de euro într-o fabrică de semiconductori anunţată în 2023. Se ştia de ceva timp că aşa va fi, dar în felul acesta gigantica companie de tehnologie americană a făcut să înceteze speculaţiile. Investiţia ar fi fost o şansă uriaşă de a se aventura în era noilor tehnologii nu doar pentru economia poloneză, ci şi pentru întreaga regiune.
Cu probleme de competitivitate, Intel s-a retras atunci şi din Germania. În Polonia, locul a fost luat de Microsoft şi Google, însă cu investiţii mai puţin „istorice“. Retragerea europeană a făcut loc pentru expansiune în SUA, unde Intel s-a angajat să investească 100 de miliarde de dolari în extinderea fabricilor de acolo. Nu doar această companie americană este în defensivă în Europa.
Ford este şi el un bun exemplu. Constructorul de maşini a avut circa 20 de fabrici europene la apogeul prezenţei sale în industria de profil de pe continent, în anii 2000. În prezent, nu mai are nici 10, dacă din calcul este exclusă Turcia. În ultimii ani, Ford a desfiinţat mii de locuri de muncă în Europa, inclusiv la fabrica sa emblematică din Köln, de pe Rin, a cărei istorie a început în 1931.
Timp de decenii companiile americane au fost sinonime cu investiţiile în străinătate, cu construcţia de fabrici, cu crearea de locuri de muncă şi cu exportul de capital. Însă această eră este pe final. O alta începe, a expansiunii capitalului chinezesc la nivel global, după cum scrie Bloomberg. Harta globală a fluxurilor de capital trece printr-o realiniere fundamentală. Pe măsură ce Statele Unite atrag din ce în ce mai multe investiţii spre interior şi se concentrează pe readucerea producţiei industriale şi tehnologice acasă, China păşeşte în golul lăsat, aducând capital în Europa, Asia de Sud-Est, Africa şi America Latină.
Această schimbare obligă ţările din întreaga lume să îşi regândească relaţiile economice cu ambele superputeri. China nu este doar fabrica lumii. În politica economică externă nu se mai mulţumeşte doar cu a cumpăra ceea ce au clădit alţii înaintea ei. Companiile chinezeşti îşi construiesc propriile fabrici în străinătate. China exportă capacitate industrială.
În Germania, spre exemplu, la Arnstadt, CATL, colos chinez şi cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice din lume, are de doi ani o fabrică de 2 miliarde de euro în care muncesc 2.000 de oameni. Uzina este simbolul expansiunii industriale chinezeşti în Europa, pe drumul deschis de maşinile electrice, notează Bloomberg. Însă CATL şi-a construit fabrică de baterii şi în Ungaria, unde producţia este aşteptată să înceapă în primăvara acestui an. De altfel, pentru că în Ungaria s-au instalat toţi cei trei mari constructori de maşini germani, în jurul lor s-a creat un adevărat ecosistem de furnizori de piese şi componente din China.
Ei produc acolo. Au fabricile lor, constribuind la industrializarea, pe care unii o consideră forţată, a economiei maghiare. Faptul că în ultimii ani Ungaria a atras mai multe investiţii chinezeşti decât oricare altă ţară europeană spune multe despre ambiţiile Chinei în regiune. De remarcat este că până în urmă cu zece ani Polonia era principala destinaţie a investiţiilor chineze din Grupul Vişegrad, din care mai fac parte, în afară de Ungaria, Cehia şi Slovacia.
În 2024 se estima că în Ungaria erau 400 de companii chinezeşti, care aveau acolo circa 20.000 de angajaţi. Un sfert din ele sunt producători industriali. Prin proiectele chinezeşti în dezvoltare atunci ar fi urmat să fie create alte 25.000 de locuri de muncă în următorii ani. Spre comparaţie, ambasada SUA din Ungaria arată că în această ţară est-europeană îşi desfăşoară activitatea 650 de companii în întregime americane şi 1.200 de firme care lucrează cu capital american. Aceste afaceri au creat 90.000 de locuri de muncă în Ungaria.
În 2025, cu ajutorul Agenţiei Maghiare de Promovare a Investiţiilor au fost atrase în Ungaria investiţii chinezeşti de aproape 4 miliarde de euro. Cele americane s-au situat la
480 de milioane de euro. Guvernul maghiar se laudă cu investiţii americane „record“. Povestea din Ungaria se repetă în multe alte state. Peste o mare de investiţii americane mai vechi vine un val masiv de investiţii chineze. După unele analize, China a devenit deja cel mai mare exportator de capital din lume, întrecând SUA. Totuşi, cu o prezenţă mai îndelungată, SUA rămân campioane la stocul investiţiilor.
Potrivit EY, în primele trei trimestre ale anului trecut, investiţiile externe ale Chinei la nivel mondial s-au ridicat la 129 miliarde de dolari, în creştere anuală cu 3,6%. Achiziţiile şi fuziunile în care au fost implicate companii chinezeşti s-au situat la aproape 30 de miliarde de dolari, cu 70% mai mari decât anul trecut.
Dacă în urmă cu un deceniu, boom-ul investiţiilor externe ale Chinei era dominat de achiziţii precum hoteluri, cluburi de fotbal şi proprietăţi emblematice, în prezent abordarea este diferită, aminteşte Bloomberg. Alimentate de un surplus comercial în creştere şi de cererea internă slabă, companiile chineze finanţează din ce în ce mai mult noi fabrici, centre de date şi centre logistice în străinătate.
Această strategie permite firmelor să scape de concurenţa intensă de pe plan intern, plantând în acelaşi timp seminţele productivităţii viitoare, creînd locuri de muncă şi încurajând inovaţia în străinătate. În prima jumătate a anului trecut, investiţiile externe din China le-au depăşit pe cele din SUA şi au reprezentat 10% din fluxurile globale de investiţii, conform datelor OCDE. În aceeaşi perioadă, SUA au absorbit aproape o cincime din totalul investiţiilor globale externe.
