Liderii statelor UE au decis să amâne până în septembrie examinarea aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
Intâlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu, premierul bulgar Boiko Borisov şi premierul olandez Mark Rutte, pe tema Schengen mediată preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a început.
Update: Preşedintele Traian Băsescu, care ar fi urmat să aibă ultimul cuvânt în problema blocării sau nu de către România a începerii negocierilor de aderare la Serbiei la Uniunea Europeană a renunţat să se opună acordului după ce, înaintea începerii summit-ului UE de la Bruxelles, Belgradul şi Bucureştiul au semnat protocolul privind protecţia minorităţii române din Serbia.
Update: Presiunile s-au făcut simţite: Serbia semnează cu România protocolul privind minorităţile
Textul protocolului între România şi Serbia privind minorităţile va fi semnat la Bruxelles în următoarele ore. România a susţinut fără să spune explicit ce va face în continuare ca textul referitor la protecţia minorităţilor (cu referire explicită la vlahii din Serbia) trebuie să fie semnat astăzi, înainte începerii Consiliului European. Teoretic, există posibilitatea ca preşedintele Traian Băsescu, aflat la Bruxelles, să blocheze începerea negocierilor de adererea cu Serbia.
Semnarea Protocolului a fost condiţia României pentru a accepta acordarea statutului de ţară candidată la UE pentru Serbia. După acest moment va începe o altă reuniune legat de aderarea României la Schengen, în condiţiile în care diplomaţii occidentali au făcut legătură între blocarea accesului României în Schengen de către Olanda şi blocarea începerii negocierilor de aderare la UE a Serbiei de către România.
Update:Olanda îşi păstrează opoziţia faţă de aderarea României la Schengen
Olanda şi-a precizat poziţia faţă de aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen înainte de începerea întâlnirii oficialilor din cele trei ţări la care va asista preşedinţia daneză a Uniunii Europene şi preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy. Poziţia Olandei rămâne neschimbată: cele două ţări au făcut progrese, dar nu suficiente susţine premierul olandez, Mark Rutte.
Chiar dacă oficialii români nu doresc să se facă legătura între blocarea la summit-ul miniştrilor de externe de către România a deschiderii negocierilor de aderare a Serbiei la UE şi dosarul Schengen, legătura nu poate fi exclusă. În mod cu totul surprinzător, la fel de surprinzător, poate, ca opoziţia neaşteptată a României faţă de deschiderea negocierilor cu Serbia, a fost includerea pe agenda summitu-ului european de către preşedintele Consiliului European, belgianul Herman Van Rompuy, a problemei Schengen.
Exasperarea României este evidentă: deşi, tehnic, România a îndeplinit criteriile de aderare, ea este blocată de mai bine de un an de Olanda. La summitul de primăvară de anul trecut, România trebuia inclusă în Schengen potrivit unui calendar aproape bătut în cuie şi, ceea ce părea doar o formalitate, s-a transformat într-o mare durere de cap. S-au opus aderării, într-o primă fază, Germania şi Franţa (din cauza romilor de la Paris şi a paşapoartelor acordate cu uşurinţă moldovenilor), au venit apoi din urmă Finlanda şi Olanda. Acum doar Olanda mai are obiecţii, obiecţii care sunt legate de starea justiţei din România, deşi oficialii Comisiei Europene şi Bucureştiul au susţint, în repetate rânduri, că între cele două nu există nicio legătură. Şi nici nu există, dar există acest mecanism al UE prin care unele decizii trebuie luate în unanimitate. De vreme ce Olanda poate bloca de una singură aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, potrivit aceluiaşi mecanism, România poate bloca de una singură începerea negocierilor de aderare cu Serbia, susţinută de Olanda şi Germania mai ales, tări care s-au implicat mult în evoluţiile din ultimii ani a ţării vecine de la Dunăre.
Anul trecut, România a ameninţat, pe acelaşi dosar Schengen, că va bloca începerea negocierilor de aderare cu Croaţia. Dar atunci avea argumente subţiri, prea subţiri (de vreme ce România este monitorizată pe Justiţie, Croaţia de ce să nu fie?!), iar o opoziţie faţă de o ţară a cărei progrese sunt remarcabile ar fi fost o prostie. Acum are, pentru că situaţia românilor din Serbia chiar este problematică. Dacă diplomaţii şi demnitarii români folosesc Serbia drept pretext pentru Schengen, ei nu vor spune niciodată public asta, ci vor insista pe situaţia din teren. Faptul că diplomaţii occidentali insistă fără să-şi asume oficial o astfel de poziţie, anume că România foloseşte subictul Schengen ca pretext, arată o anume stare de iritare. Şi ea există. Ministrul german de externe Guido Westerwelle a mers la Belgrad zilele trecute şi a dat asigurări că Serbia va începe negocierile de aderare. Opoziţia României a dat peste cap toate calculele. Westerwelle a vorbit de o lipsă de solidaritate europeană a României în raport cu Serbia. Dar niciodată oficialii germani nu au vorbit public despre o lipsă de solidaritate europeană a Olandei în raport cu România. Nereacţionând în cazul Olandei, Germania nu poate ridica tonul împotriva României. Problema este până unde poate întinde România coarda, mai ales că avem de-a face cu un vecin, cu care, de bine de rău, ne-am înţeles până acum.
Aşadar, cel mai probabil, Serbia va primi undă verde pentru începerea negocierilor - în orice caz, drumul până la UE abia începe pentru Belgrad, iar România mai poate interveni pe parcurs. Un lucru este clar acum: pentru prima dată de la integrare, România nu a mai tăcut şi şi-a manifestat, pentru prima dată public, opoziţia faţă de o decizie aşteptată a UE. Spunem public pentru că, în interiorul Consiliului de Miniştri se fac alianţe, sunt interese, România s-a mai plasat de o parte sau de alta. Dar astfel de poziţii nu sunt, de obicei, publice.
Este puţin probabil, aşadar, ca preşedintele Traian Băsescu aflat la summit-ul UE să blocheze Serbia.
Dar România a obţinut să pună subiectul Schengen pe agenda UE. În această seară va exista o întâlnire separată România, Bulgaria, preşedinţia daneză a UE şi preşedintele Consiliului European, pe margina Schengen. O întâlnire neprogramată până ieri. Chiar dacă nu va obţine nimic imediat,, chiar dacă a acţionat la limită, România a vrut să arate că există pe harta UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
