Audi, subsidiară a colosului Volkswagen, are în Ungaria cea mai mare fabrică de motoare din lume. Tot în Ungaria, Mercedes-Benz are cea mai mare uzină a sa din Europa, rezultatul unei extinderi printr-o investiţie recentă de un miliard de euro.
Stocul investiţiilor străine directe brute ale companiilor germane în această ţară se situa la finalul anului 2024 la 28,5 miliarde de euro. Spre comparaţie, stocul investiţiilor germane în România era de 16,3 miliarde de euro. 2024 este cel mai recent an pentru care banca centrală a Germaniei oferă date comparabile pentru ISD.
Potrivit ministerului de externe de la Berlin, în Ungaria sunt active circa 3.000 de companii germane, care au împreună acolo 300.000 de angajaţi şi contribuie cu o şesime la PIB-ul ţării. În România sunt active 10.000 de companii germane, acestea asigurând
250.000 de locuri de muncă. Ungaria a încercat să se industrializeze accelerat atrăgându-i pe toţi cei trei mari constructori auto germani, BMW, VW şi Daimler (Mercedes-Benz), care şi-au costruit fabrici acolo.
Pe lângă ei s-au creat ecosisteme extinse de furnizori de piese şi componente, germani, alţi europeni şi chiar şi asiatici. Au venit şi companii auto mari din China. Însă Ungaria este cunoscută ca baza industrială a trioului de producători germani. Acesta a devenit specificul ei.
În România sunt doar furnizori de piese din Germania, iar investiţiile germane vizează şi alte sectoare industriale în afară de cel auto. Dar prin ce se remarcă România ultimilor ani este „invazia“ companiilor poloneze, aşa cum descrie presa din Polonia fenomenul. Puţine dintre aceste companii vin cu bani de investiţii în fabrici. De aceea, a compara ce fac germanii în Ungaria şi ce fac polonezii în România ar fi ca o comparaţie între mere şi pere. Însă e important de ştiut cu ce o ţară îi atrage pe unii şi cealaltă pe ceilalţi.
În România, Zabka, cel mai mare retailer de proximitate din Polonia şi unul dintre cei mai mari din regiune, se extinde accelerat cu magazine sub brandul Froo. Compania este prezentă de doar doi ani şi are deja peste 230 de unităţi. În ultima vreme, Maspex, care produce sucuri şi gustări, s-a făcut remarcat prin mai multe achiziţii: Arnos, Malma, Salatini, Rio Bucovina şi Purcari.
Dar sunt şi alte nume poloneze prezente în businessul românesc. Tomasz Stec, managing partner la firma de consultanţă Simon-Kucher, crede că un număr în creştere de companii poloneze văd în România o destinaţie strategică pentru expansiunea internaţională, scrie Wiadomosci Handlowe.
Aceasta pentru că potenţialul pieţei poloneze, atât pentru retaileri, cât şi pentru producătorii de bunuri de larg consum, se epuizează încet. „Previziunile spun că vânzările de bunuri de larg consum (FMCG) în Polonia vor fi foarte scăzute în următorii ani. O populaţie îmbătrânită ar putea avea un impact suplimentar asupra modelelor de consum, limitând rata de creştere a cheltuielilor gospodăriilor“, explică Stec.
Având în vedere aceste constrângeri, pe piaţa poloneză creşterea vânzărilor şi a cotei de piaţă nu poate veni decât în detrimentul altor jucători, iar acest lucru devine din ce în ce mai costisitor. Competiţia intensă face ca lupta pentru clienţi să fie din ce în ce mai acerbă. Prin urmare, atât comercianţii cu amănuntul, cât şi producătorii polonezi caută oportunităţi de creştere în străinătate. De ceva timp, România este una dintre cele mai atractive şi promiţătoare pieţe de consum din regiune.
„Modul în care lanţurile de retail poloneze percep această piaţă este determinat de o combinaţie de mai mulţi factori. Aceştia includ, în primul rând, o populaţie mare de aproximativ 20 de milioane, creştere economică susţinută, consum în creştere determinat de majorarea veniturilor gospodăriilor şi saturaţia încă relativ scăzută cu retail modern, în special în formate mici de proximitate/comoditate, comparativ cu pieţele din Europa de Vest“, spune analistul.
Odată cu creşterea veniturilor şi dezvoltarea rapidă a celor mai mari oraşe din România, comportamentul de cumpărături al consumatorilor locali se schimbă. La fel ca în Polonia, importanţa confortului, a cumpărăturilor mai dese şi a formatelor moderne de retail este în creştere. Toate acestea înseamnă că pentru multe companii România este acum o piaţă cu un potenţial de creştere semnificativ mai mare decât Polonia.
România este una dintre puţinele pieţe majore din regiune unde este posibil să se obţină creştere mai degrabă prin dezvoltare şi construirea unei pieţe sau categorii de la zero decât prin preluarea agresivă a clienţilor de la concurenţi. „Tocmai această perspectivă de creştere organică face ca tot mai multe companii poloneze să considere România o destinaţie cheie pentru expansiunea internaţională“, a rezumat Tomasz Stec. Potrivit Polish Business Club, numărul de companii cu capital polonez prezente în România depăşeşte 2.000.
În ceea ce priveşte Ungaria, companiile auto germane sunt împinse acolo de faptul că industria auto din Germania se confruntă cu presiuni semnificative asupra costurilor. Pentru a rămâne competitivi la nivel internaţional, producătorii îşi mută din ce în ce mai mult din producţie în ţări cu salarii mici. Capacitatea fabricilor din Germania scade deoarece costurile de producţie şi cu forţa de muncă de acolo pur şi simplu nu mai sunt competitive la scară globală. „Costurile de producţie din Germania sunt cele mai mari din lume în industria auto“, a subliniat Helena Wisbert, profesor de economie auto la Universitatea de Ştiinţe Aplicate Ostfalia din Wolfsburg, citată de Hungary Today. Cifrele furnizate de Harald Wilhelm, director financiar al Mercedes, ilustrează cât de mare este această diferenţă. Costurile de producţie din Ungaria sunt cu aproximativ 70% mai mici decât în Germania.
Cu toate acestea, cine reduce succesul Ungariei exclusiv la forţa de muncă ieftină ratează imaginea de ansamblu. Ţara atrage producătorii cu un pachet complet care depăşeşte cu mult avantajele salariale: subvenţii atractive sub formă de ajutoare guvernamentale personalizate pentru investiţii şi stimulente financiare, birocraţie redusă în procesele de aprobare, infrastructură modernă şi locaţie în centrul Europei.
