Germania, piaţa către care se duc cele mai multe dintre exporturile româneşti, se aşteaptă pentru acest an la o creştere economică semnificativ mai firavă decât anticipase anterior, în condiţiile în care efectele continue ale pandemiei şi criza lanţurilor de aprovizionare vor întârzia revenirea celei mai mari economii a Europei, relatează Bloomberg.
Reducerea prognozei de creştere pe 2021 la 2,6%, faţă de cea anterioară de 3,5%, reflectă lipsa anumitor materii prime şi creşterea preţurilor energiei, a declarat ministrul german al economiei, Peter Altmaier.
Guvernul se aşteaptă ca un boom să se materializeze de-abia anul viitor, majorându-şi estimarea de creştere a PIB-ului pe 2022 la peste 4% de la 3,6%.
„Precondiţia este să stabilizăm lanţurile internaţionale de aprovizionare şi să ne asigurăm, de exemplu, că mai mulţi semiconductori sunt produşi“, a declarat Altmaier.
Germania a întâmpinat probleme în menţinerea ritmului de creştere în ultimele luni. Indicatorii privind încrederea sectorului de business şi investitorilor au scăzut constant, iar ultimele date sugerează că slăbiciunea din sectorul manufacturier se transmite către sectorul serviciilor.
Consumatorii germani nu şi-au pierdut încă optimismul în pofida creşterii inflaţiei, încrederea acestora fiind în creştere pentru a doua lună consecutiv, relevă datele Institutului GfK, potrivit Reuters. Totuşi, acesta avertizează că optimismul nu va dura probabil dacă preţurile vor continua să crească.
Estimarea de creştere a guvernului german pentru acest an este uşor mai optimistă decât previziunile celor mai importante institute de cercetare ale ţării, în timp ce perspectiva pe anul viitor este semnificativ mai puţin optimistă.
În ceea ce priveşte zona euro ca întreg, deşi raportul privind PIB-ul acesteia, ce urmează a fi publicat la finalul acestei săptămâni, va indica probabil o performanţă robustă în trimestrul trei, dublul impact al şocurilor de la nivelul ofertei şi cererii va face ca economiei regiunii să-i ia mai mult timp să-şi recupereze nivelul de dinaintea pandemici, notează Bloomberg.
Datele privind inflaţia vor dezvălui de asemenea presiunile la care sunt supuşi consumatorii regiunii.
Aşteptările privind inflaţia din zona euro în rândul investitorilor în obligaţiuni au atins un maxim pe şapte ani de peste 2,07% în această săptămână, depăşind ţinta BCE pe fondul creşterii puternice a preţurilor petrolului şi blocajelor de la nivelul lanţurilor de aprovizionare, potrivit Reuters.
Datele anunţate vineri pentru zona euro ar putea fi impresionante, scrie Bloomberg.
Pentru economia franceză, forecasterii anticipează o dublare a creşterii, la 2,2% de la 1,1% în T2. Numai Italia este aşteptată să arate o încetinire. Pentru zona euro, economiştii anticipează o creştere de 2,1%, similar cu T2, iar pentru inflaţie estimarea este de 3,7%, cel mai rapid ritm din 2008.
Ceea ce ar putea absorbi din presiuni sunt economiile de aproape 400 miliarde de euro acumulate de consumatori în timpul lockdown-urilor.
