Business Internaţional

Este revoluţie în lumea corporate americană, dar va avea succes? Liderii a 200 dintre cele mai puternice companii din SUA au atacat vechiul principiu al lumii corporate americane care spune că deciziile ar trebui luate pentru a oferi tot ce este mai bun doar acţionarilor. Ei cred că a venit timpul ca afacerile să creeze valoare şi pentru angajaţi, clienţi, furnizori, comunitate şi mediu

Este revoluţie în lumea corporate americană, dar va...

Autor: Bogdan Cojocaru

25.08.2019, 15:56 1452
Business Roundtable, asociaţia executivilor multora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi-a schimbat enunţul privind „scopul unei companii“, scrie The Wall Street Journal. Astfel, deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat  profit pentru acţionari, ci liderii din busi­ness ar trebui să-i ia în calcul pe toţi cei care au interese la companie, adică pe angajaţi, clienţi şi societatea în general - stakeholderii. Este o schimbare de filozofie majoră pentru asociaţie, în care sunt membri directori executivi ai zeci de companii mari precum Amazon, Apple, Bank of America, BlackRock, BP, IBM,  Chevron, Citigroup, Exxon, Morgan Stanley, Coca-Cola, Pepsi, Procter & Gamble, Wallmart, Whirpool, S&P, Pfizer, Motorola, Mastercard şi KPMG. Grupul, condus de James Dimon, CEO-ul JPMorgan, este o voce puternică la Washington pentru interesele businessului american. Business Roundtable reprezintă industrii de top din SUA, de la giganţii de tehnologie la producătorii industriali şi jucătorii de pe pieţele financiare. Vechiul enunţ privind scopul unei companii reflecta teoria veche de decenii a economistului Milton Friedman care spune că singura obligaţie a unei companii este de a maxi­miza valoarea pentru acţionari.

„Fiecare stake­hol­der este esenţial“, ara­tă noul statut. „Ne an­ga­jăm să aducem valoare pen­tru toţi, pen­tru succesul companiilor noastre, al comunităţilor şi ţării.“

Poziţia unei com­panii faţă de scopul ei influ­enţează aspecte mul­­tiple, de la salariul mun­­cito­rului de rând la impactul pe care îl are acti­vitatea ei asupra me­diului. Însă schim­barea nu, şi nu poa­te, cere com­paniilor să-şi mo­di­fice modul în care fac afaceri. Boardu­rile com­pa­niilor au obligaţia legală să protejeze interesele acţionarilor.

Schimbarea de filozofie nu vine din senin. Camera de comerţ a Statelor Unite, care reprezintă trei milioane de fir­me, şi-a schimbat obiectivul anul trecut pentru a se concentra pe crearea de locuri de muncă. După marea criză econo­mică, diver­se organizaţii şi instituţii financiare internaţionale, ca Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Forumul Economic Mondial, au atras atenţia asupra pericolelor acutizării distribuirii inegale a veniturilor: polarizare socială şi politică, regresul globalizării şi slăbirea dezvoltării eco­nomice. Brexitul şi alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA sunt considerate efecte ale distribuirii inegale a rodelor economiei. De asemenea, criza şi o sumedenie de scandaluri în care au fost implicate companii mari şi mici şi executivii lor, care primeau bonusuri grase în timp ce reduceau personalul, au făcut ca încrederea societăţii în lumea corporate să scadă.

Tom Wilson, CEO al Allstate Corporation, unul din giganţii asigurărilor americane, avertizează într-o opinie pentru The New York Times că schimbarea rolului acţiona­ri­lor pentru salvarea capitalismului ar trebui să fie doar începutul. „Board-urile companiilor şi executivii trebuie să creeze locuri de muncă mai bine plătite“, spune el.

Bloomberg scrie că promisiunea unui nou capitalism, a capitalismului pentru stakeholderi,  este doar o vorbă în vânt dacă nu este urmată de acţiune. Iar această promisiune vine de la o organizaţie care şi-a petrecut cea mai mare parte a ultimelor 40 de decenii făcând lobby contra intereselor celor pe care acum spune că vrea să îi protejeze. Astfel, Business Roundtable a luptat contra ascensiunii uniunilor sindicale şi contra legislaţiilor pro-sindicate, a ajutat la înfrângerea legilor antitrust, a prevenit înfiinţarea Agenţiei pentru protecţia consumatorului, a luptat contra unor reguli mai stricte privind bonusurile şi salariile executivilor, s-a opus creşterii salariului minim la nivel naţional, legilor care încurajează energia verde şi lupta contra schimbărilor climatice, a insistat pe reducerea taxelor pentru companii. Companiile în sine sunt implicate în practici care păgubesc societăţile. Spre exemplu, Amazon şi Apple sunt extrem de eficiente în a evita plata taxelor, băncile mari obsedate de profit şi produsele lor financiare sofisticate sunt cauza marii crize economice, Coca-Cola şi Pepsi au contribuit timp de decenii la transformarea Americii într-o ţară de obezi şi diabetici, Walmart şi  McDonald s-au opus mult timp majorărilor salariale.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO