Participanţii deţin acum mai multă putere asupra sorţii politicienilor, investitorilor şi oamenilor de rând decât au avut vreodată. La Jackson Hole fostul preşedinte al Fed Ben Bernanke a sugerat pentru prima dată, în 2010, că va lansa al doilea program titanic de achiziţii de active. Pieţele au sărit în aer atunci.
Chiar dacă este criză în Ucraina, război în Irak şi în Fâşia Gaza şi revoltă în oraşul american Ferguson, indicele bursier american S&P 500 s-a apropiat săptămâna aceasta de maximul istoric, iar bursele europene au crescut în anticiparea unui discurs optimist referitor la cea mai mare economie americană din partea actualului preşedinte al Fed Janet Yellen. Dobânzile mici din SUA au făcut ca miile de miliarde de dolari cu care Fed a inundat piaţa în încercarea de a energiza economia americană să supraalimenteze pieţele mai multor economii emergente, iar când Fed a sugerat că va începe să retragă programul de stimulare, monedele acestor economii s-au prăbuşit.
Yellen va vorbi pe 22 august. Observatorii au dedus din evoluţia încurajatoare a economiei că Yellen va da startul creşterii dobânzilor, acum aproape de 0%, mai degrabă mai devreme decât mai târziu.
Lui Draghi i se scufundă corăbiile
Omologul european al lui Yellen, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi, are prea puţine motive de optimism. Şi el va vorbi pe 22 august, după Yellen. Economia zonei euro a stagnat în al doilea trimestru, cu principalul motor de creştere, Germania, în marşarier cu 0,2%, iar analiştii trag semnalul ieşirii investitorilor de pe bursa de acţiuni şi de pe cea a obligaţiunilor din zona euro – ale căror randamente au ajuns la minime istorice.
Din cauza dobânzilor, şi prin urmare a randamentelor investiţiilor, extrem de reduse, zona euro se confruntă cu cele mai mari ieşiri de capital din ultimii şase ani, scrie Bloomberg. BCE a întârziat, comparativ cu Fed, cu reducerea dobânzii de politică monetară şi abia a început să contemple posibilitatea achiziţiei de active. Dată fiind amploarea efectelor pe care le pot avea la scară largă măsurile luate de cele două instituţii, politicile lor au, cu siguranţă, nevoie de coordonare.
Un lucru care pare că merge conform planului în zona euro este deprecierea euro. Moneda a ajuns aproape de minimul ultimului an faţă de dolar, ceea ce-i ajută pe exportatorii europeni.
Pentru că tema simpozionului este piaţa muncii, de evoluţia căreia Fed şi-a legat politicile monetare, şefii băncilor centrale vor discuta, probabil, şi despre mijloacele prin care pot fi înfiinţate mai multe locuri de muncă. De angajări depinde prosperitatea unei naţiuni, iar lipsa lor măreşte inegalitatea distribuirii veniturilor, o temă de dezbatere în vogă în SUA şi alte state occidentale, mai ales în contextul revoltelor sociale din Ferguson.
Fără paşi înapoi
Istoric, summitul de la Jackson Hole a fost bun pentru acţiuni. Fiecare din ultimele şapte conferinţe a adus creşteri, de cele mai multe ori substanţiale, pe bursele de acţiuni, iar aceasta pentru că deciziile guvernatorilor băncilor centrale reverberează pe pieţe, scrie Thomson Reuters.
Yellen şi-a făcut clară poziţia. Ea mai degrabă ar lupta cu inflaţia – consecinţa întârzierii creşterii dobânzilor şi un inamic pe care Fed-ul îl cunoaşte, decât cu o altă criză economică. Scenariul horror pe care şefa Fed vrea să-l evite este majorarea dobânzilor doar pentru a vedea pieţele şi economia lovite atât de dur încât va fi nevoită să-şi retragă decizia. Dacă majorează prea devreme dobânzile, Fed riscă să paralizeze piaţa şi aşa fragilă a locuinţelor cu dobânzile mai mari la ipoteci, să descurajeze investiţiile în afaceri şi achiziţiile de produse de folosinţă îndelungată şi să declanşeze scăderea bruscă a preţurilor activelor.
Alţi vorbitori vor fi guvernatorul Băncii Japoniei Haruhiko Kuroda, guvernatorul băncii centrale braziliene Alexandre Antonio Tombini şi viceguvernatorul Băncii Angliei Ben Broadbent. Summitul ţine de pe 21 august până pe 23 august.
Kuroda vine la Jackson Hole în contextul scepticismului pieţelor că strategia lui agresivă de ajustare cantitativă va fi suficientă pentru a scoate economia din deflaţia care o macină de decenii.
Foto: Preşedintele BCE Mario Draghi se luptă să împiedice ca economia zonei euro să cadă ca Japonia într-o deflaţie de decenii. Japonia a pierdut în favoarea Chinei locul doi ca putere economică mondială din cauza acestei maladii
