Octombrie a fost a opta lună la rând în care banca centrală a Poloniei a cumpărat aur. Achiziţiile au fost mai mici decât în septembrie, dar se încadrează într-o tendinţă care a atras atenţia analiştilor şi investitorilor. În trimestrul trei, banca naţională poloneză a fost cel mai mare cumpărător de metal preţios din lume. La fel a fost şi în trimestrul doi.
Strategii băncilor comerciale din Polonia şi cei ai băncii centrale au explicat că achiziţiile de aur au foarte mult sens, mai ales acum, atât din punctul de vedere al securităţii, cât şi investiţional. Dar tendinţa este mai generală. Băncile centrale est-europene se numără printre cei mai mari cumpărători, diversificându-şi astfel rezervele. Dar Polonia se mai remarcă în ultimul timp şi prin constituirea de rezerve de cereale record.
La fel fac şi ţările baltice şi cele din nordul Europei, aflate în vecinătatea Rusiei. De aceea, sunt analişti care se întreabă dacă nu cumva Europa, sau o parte din ea, se pregăteşte pentru vremuri dificile, poate chiar pentru un nou război. Aceeaşi întrebare a fost pusă în vară despre China când s-au aflat cantităţile de materii prime – petrol, gaze, cereale, minereu de fier, cupru şi altele – pe care le acumulează acest stat.
Banca Naţională a Poloniei (NBP) a cumpărat 7,5 tone de aur în octombrie. A achiziţionat aproape 22 milioane tone în septembrie, scrie Bankier.pl pe baza datelor de la banca naţională, care şi-a majorat rezervele de metal preţios la 427 tone. Ca valoare, acestea depăşesc 38 miliarde dolari. În felul acesta, a remarcat Bankier.pl, banca naţională se apropie cu rezervele sale de aur de cele ale Băncii Centrale Europene, de 506,5 tone. Aurul polonez este păstrat în Polonia, la Londra şi la New York.
NBP şi-a început campania de achiziţii când avea doar 103 tone de aur. Anul trecut a cumpărat 130 tone, iar de la începutul acestui an şi până în octombrie a adăugat la rezerve 68,5 tone. De remarcat este că în octombrie 2024 preţurile metalului preţios au atins cel mai ridicat nivel din istoria tranzacţionărilor. Atunci, aurul a reprezentat aproape 18% din rezervele valutare ale băncii centrale.
Guvernatorul instituţiei, Adam Glapinski, a anunţat că ţinta băncii sale este să ajungă cu aurul la 20% din rezervele valutare totale. Mai este un pic până acolo şi ţinta va fi atinsă probabil anul viitor.
Aurul a revenit în atenţia băncilor centrale vestice după 2008, un an de mare criză economică, când au stopat vânzările pe care le efectuau de 20 de ani. Statele emergente au început atunci să cumpere în cantităţi semnificative, iar Ungaria şi Polonia li s-au alăturat în 2018. Băncile acestor ţări est-europene sunt cele care au dat startul achiziţiilor de aur în UE. În prezent, băncile centrale est-europene sunt printre cei mai mari cumpărători de aur din lume.
Banca Cehiei are ca obiectiv acumularea a 100 de tone în următorii trei ani. În timpul mandatului actualului guvernator, Ales Michl, instituţia şi-a majorat de cinci ori rezervele. „Trebuie să reducem volatilitatea. Iar pentru aceasta avem nevoie de un activ care să nu aibă nicio legătură cu acţiunile, iar acest activ este aurul“, a explicat Michl pentru Bloomberg. Guvernatoarea băncii centrale a Serbiei a triplat la 48 de tone rezervele de aur ale insituţiei de când şi-a preluat funcţia în 2012.
Achiziţiile au fost planificate împreună cu preşedintele ţării Aleksandar Vucic, care a adus „gândirea strategică, cunoştinţe despre relaţiile din geopolitica globală şi informaţii“. Vucic a promis că Serbia va cumpăra aur cu „orice ban în plus“ rămas în cuferele statului „pentru a fi în siguranţă în vremuri dificile“. În Ungaria, aurul are rolul lui în identitatea istorică a naţiunii. La Muzeul Banilor, găzduit de una din proprietăţile băncii naţionale, este expusă o locomotivă cu aburi construită din lingouri de culoarea aurului.
Lucrarea de artă îi reprezintă pe angajaţii băncii centrale care în cel de-al Doilea Război Mondial au scos aurul din ţară cu trenul pentru ca acesta să nu fie furat de armata sovietică. Unii analişti spun că acumularea de rezerve de aur de către băncile centrale est-europene este un semn al înclinării balanţei economice din Europa dinspre vest spre est.
Rafinăriile de aur elveţiene sunt cele care certifica valoarea lingourilor. Între timp, Polonia, cea mai mare economie a regiunii, şi-a majorat rezervele de cereale la un nivel record în încercarea de a-şi creşte securitatea alimentară în caz că vremea extremă sau conflictele afectează aprovizionarea. De acest lucru se ocupă Agenţia Rezervelor Strategice, care nu dezvăluie cantităţi sau locaţii.
Polonia strânge cereale cu toate că este exportator net şi este bine aprovizionată în prezent. „Polonia are rezerve strategice de alimente, inclusiv de cereale, de când îmi amintesc eu“, spune pentru Bloomberg Agnieszka Bogucka, directorul agenţiei de stat. „Dar niciodată n-am avut rezerve atât de mari ca acum.“ Polonia nu este singura care se pregăteşte pentru posibile crize. Norvegia îşi face rezerve strategice de cereale. Finlanda pune la păstrare alimente de decenii. Suedia are planuri în acest sens şi, în plus, vrea să-şi facă şi rezerve de seminţe şi îngrăşăminte.
