Cea mai mare bancă din Polonia, PKO Bank Polski, îşi pregăteşte intrarea pe piaţa din Ungaria, potrivit presei internaţionale. Aceasta ar însemna că sectorul bancar maghiar, condus de venerabila OTP şi de tânărul colos MBH Bank, s-ar confrunta pentru prima dată după mult timp cu jucător regional de categorie grea care are în spate un stat. Principalul acţionar al PKO Bank Polski, cu un pachet de aproape 30% din acţiuni, este Trezoreria de Stat a Poloniei. Catalizatorul acestei incursiuni este rezultatul alegerilor parlamentare de săptămâna trecută din Ungaria, pierdute de premierul Viktor Orban după 16 ani de guvernare în faţa mult mai tânărului său discipol Peter Magyar, intrat de doar doi ani în opoziţie.
De asemenea, Polonia ar avea de câştigat dacă noul lider maghiar se conformează aşteptărilor şi va încerca să reducă dependenţa ţării sale de energia importată din Rusia, speculează presa poloneză. Spre exemplu, gazele ruseşti ar putea fi înlocuite cu gaze naturale lichefiate care pot ajunge în Ungaria via Polonia, aceasta având la Marea Baltică un terminal mare de GNL şi planuri de a construi şi alte astfel de facilităţi. Polonia importă GNL mai ales din SUA.
Interesant ar fi de văzut şi cum vor reacţiona la schimbările din Ungaria retailerii care au crescut mari în Polonia, cum sunt Zabka şi Biedronka, cu planuri de expansiune. Dintre cele două, Zabka pare cel mai ambiţios în ceea ce priveşte extinderea în străinătate. Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, a avut intenţia de a transforma radical retailul din Ungaria, aşa cum a făcut cu alte sectoare precum cel bancar, telecom, de energie şi apărare, crescând proporţia activelor deţinute de „mâini maghiare“ şi reducând activitatea jucătorilor străini.
Sectorul de retail a scăpat de transformare, dar nu fără chinul provocat de sprataxare şi suprareglementarea preţurilor. Jucătorii de pe piaţa maghiară sunt slăbiţi. Cei care vin din Polonia sunt căliţi de o piaţă ultracompetitivă şi de un război crunt al preţurilor.
În sectorul bancar din Ungaria, rezultatul „maghiarizării“ este crearea colosului MBH Bank, al doilea jucător ca mărime de pe piaţă. Acesta şi-a început operaţiunile în 2023 şi s-a format prin contopirea a trei entităţi bancare. Totul s-a desfăşurat sub umbrela protectoare şi cu ajutorul guvernului maghiar. Două dintre componente, Budapest Bank şi MKB Bank, au fost iniţial privatizate şi preluate de bănci străine, apoi în timpul guvernelor Orban au fost naţionalizate din cauza problemelor cu care se confruntau. MBH Bank nu este bancă de stat, ci este în „mâinile“ omului de afaceri maghiar Lorinc Mészáros. Aceste este unul dintre cei mai bogaţi maghiari, cu afaceri şi interese de la energie la construcţii, tehnologie şi fotbal.
Mészáros este prieten din copilărie cu Viktor Orban şi a fost primar în satul natal al premierului. Prietenia a rezistat până în prezent. Sunt voci, multe, care spun că Mészáros este un paravan pentru afacerile familiei Orban. La MBH Bank şi statul maghiar este acţionar, prin intermediul firmei de gestionare a activelor Corvinus BHG. Guvernul lui Orban, rămas între timp fără bani, a vehiculat recent ideea de a vinde aceste active.
OTP este condusă de Péter Csányi, un personaj care are o relaţie mixtă cu Orban, dar care împărtăşeşte cu acesta pasiunea pentru fotbal, iar cea mai mare parte din acţiuni este în „mâini“ străine.
În ultimele luni, miniştrii din guvernul Orban au spus de mai multe ori că în sistemul bancar maghiar sunt prea multe bănci şi că acesta trebuie să se consolideze – adică este nevoie de bănci mai puţine, dar mai mari.
Sistemul bancar a fost una din ţintele preferate ale guvernelor Orban pentru surse suplimentare de bani prin suprataxare. Rămâne de văzut care va fi atitudinea lui Magyar.
Acesta este mediul în care PKO ar intra dacă s-ar extinde în Ungaria. Banca are operaţiuni în România, Germania, Cehia şi Slovacia, iar în urmă cu doi ani şi-a anunţat dorinţa de a ajunge la o prezenţă operaţională extinsă în peste 10 ţări.
Ungaria este o alegere naturală. După alegerile de acolo de duminica trecută, CEO-ul de la PKO şi-a subliniat într-un interviu pentru Bloomberg speranţa „unui mediu legislativ mai predictibil“. Instituţia de credit mizează pe faptul că o nouă guvernare va încuraja CE să dezgheţe zecile de miliarde de euro destinate Ungariei şi că va face din Ungaria nou din un stat de drept.
Strategia PKO este definită clar. Banca intenţionează să-şi dubleze reţeaua europeană pentru a-şi urma clienţii care au operaţiuni în străinătate. Mulţi dintre ei sunt deja prezenţi în Ungaria, printre aceştia numărându-se LPP, Maspex şi Asseco.
