Mii de oameni din întreaga lume vor lua cu asalt străzile din Rio de Janeiro în timpul Jocurilor Olimpice de vară din 2016, însă situaţia politică şi economică a ţării nu oferă niciun motiv de a sărbători, scrie CNBC.
„Jocurile nu mai contează pentru nimeni acum în Brazilia. Oamenii îşi doresc doar ca uriaşele crize politică şi economică să fie soluţionate“, spune Carlos Caicedo, analist la IHS Markit.
Preşedinta braziliană Dilma Rousseff a fost suspendată pe 12 mai sub acuzaţii de corupţie şi aşteaptă faza finală a procesului de punere sub acuzare. În acelaşi timp, fostul preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva va fi judecat pentru obstrucţionarea justiţiei. Lula era deja cercetat în cadrul unui scandal masiv de corupţie din jurul gigantului de stat Petrobras, care se chinuie să ramburseze datorii de ordinul miliardelor de dolari.
Economia braziliană, pe locul nouă în lume ca mărime, s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru, al cincilea trimestru consecutiv de scăderi. Anul trecut, PIB-ul brazilian a atins cel mai scăzut nivel din 2009. Inflaţia a urcat recent cu 9% în 2015, de la 6,3% în 2014.
„Când Rio a fost ales să găzduiască JO în 2009, Brazilia se afla în vârf. De atunci însă, situaţia ţării, dar şi la nivel mondial, s-a deteriorat“, arată Caceido.
În momentul în care Brazilia şi-a susţinut cazul pentru găzduirea Jocurilor economia ţării promitea foarte mult. Ţara ieşise din recesiune şi se reîndrepta către rata de creştere de 7,5% înregistrată în 2010; inflaţia se situa sub ţinta băncii centrale, iar realul era puternic, ajutând bursa ţării să devină cea mai performantă din lume în 2009.
Astăzi, situaţia este diametral opusă: Brazilia se confruntă cu cea mai profundă recesiune din anii ’30, inflaţia este ridicată, iar ratingul său suveran a fost redus la junk.
„Situaţia de acum de la Rio este tragică. Este o ţară care nu ar fi trebuit niciodată să găzduiască Jocurile“, spune Andrew Zimbalist, economist şi profesor la Smith College.
Au fost necesare investiţii masive. Atât de masive, încât în iunie guvernul brazilian a autorizat un împrumut de 850 milioane de dolari pentru Rio pentru ca oraşul să poată acoperi costurile cu infrastructura şi securitatea.
Se pare însă că Rio nu va câştiga semnificativ de pe urma acestor investiţii.
Potrivit lui Zimbalist, autor al cărţii „Circus Maximus: The Economic Gambling Behind Hosting the Olympics and the World Cup“, studii independente indică faptul că oraşele gazdă nu au avut de câştigat nici pe termen scurt, nici pe termen lung la capitolele turism şi investiţii străine.
Costul găzduirii Jocurilor a urcat puternic de la organizarea primelor jocuri moderne la Atena în 1896. David Goldblatt, autorul „The Games: A Global History of the Olympics“, scria în revista Time în iulie că după calculele sale preţul unui asemenea eveniment a urcat cu 200.000% de atunci.
JO de la Rio din acest an ar putea costa aproximativ 12 miliarde de dolari, depinzând de cursul de schimb, deşi Goldblatt estimează că preţul s-ar putea ridica la 20 miliarde de dolari.
Cercetători de la Said Business School a Universităţii Oxford au publicat recent un studiu referitor la depăşirea bugetelor în cazul unor astfel de evenimente din 1960 până în 2016. Niciun joc din 1960 nu s-a conformat bugetului, iar media depăşirilor a atins 156% în termeni reali.
„Problema începe cu faptul că Jocurile sunt organizate de comitetul Olimpic Internaţional, un monopol internaţional, nereglementat, cu o putere economică uriaşă, care invită la fiecare patru ani ţările să concureze între ele şi să se întreacă în generozitate.“
Sistemul ar putea fi reformat. „Sponsori corporatişti şi-ar putea uni forţele şi implementa un nou model“.
Potrivit lui Zimbalist, citat de The Atlantic, există trei motive pentru care ţările care găzduiesc jocurile nu au de câştigat: procesul prin care fiecare îşi formulează oferta, proces influenţat de interese private; se construieşte excesiv: există puţine dovezi că turismul este impulsionat.
Ideea că marile evenimente sportive impulsionează economia este una nouă, scrie The New York Times. Se consideră că Jocurile pot atrage turişti, constituie o şansă de atrage atenţia liderilor de business din întreaga lume şi o modalitate de a câştiga susţinere politică pentru proiecte valoroase de infrastructură.
Există însă surprinzător de puţine dovezi că astfel de evenimente impulsionează turismul sau atrag noi investiţii.
Economiştii tind să acorde mai multă atenţie banilor decât fericirii, pentru că banii sunt mai uşor de cuantificat. Totuşi, studiile indică în mod constant un nivel ridicat de susţinere publică în ţara gazdă înainte, în timpul şi după jocuri. „Este ca o nuntă. Nu te face bogat, dar te face fericit“, spune Philip Porter, economist la University of South Florida, care a studiat impactul evenimentelor sportive, citat de The New York Times. Acum, trebuie să decizi cât contează acest lucru pentru tine.
Atunci, totul e sumbru pentru gazde? Nu în întregime.
S-a observat un impuls semnificativ dat burselor ţărilor gazdă.
„Dacă istoria ar fi să se repete, evoluţia bună a Bovespa din acest an s-ar putea prelungi“, anticipează ANZ, potrivit CNBC.
