România a urcat patru poziţii, până pe locul 29, în ediţia de anul acesta al unui clasament cu 40 de ţări al „avuţiei naţiunilor“ realizat de Warsaw Enterprise Institute. Topul are la bază Indicele WNI (Wealth of Nations Index), văzut ca o alternativă la tradiţionalul indicator PIB per capita. România este în spatele Poloniei, dar nu cu mult, şi înaintea Ungariei şi Greciei. Avansul pe patru poziţii al economiei româneşti reflectă mai ales îmbunătăţirea cheltuielilor private şi este cel mai mare din clasament, unde lideri sunt Irlanda, Elveţia şi Norvegia.
De obicei, când se vorbeşte despre dezvoltarea ţărilor, focusul cade pe PIB. Cei care nu sunt mulţumiţi de acest indicator şi consideră că dezvoltarea nu înseamnă doar creştere, privesc către alţi indicatori. Indicele WNI (Wealth of Nations Index) realizat pentru Warsaw Enterprise Institute de către economistul Karol Zdybel, prezintă o înţelegere extinsă a conceptului de dezvoltare.
WNI măsoară acumularea de beneficii economice per cetăţean pe an în ţările UE şi OCDE şi în economii mari ale lumii. PIB-ul pe cap de locuitor este un indicator similar, diferenţa dintre cele două ţinând de abordarea referitoare la cheltuielile publice.
Pe de o parte, se acordă atenţie dinamicii cheltuielilor private pe cap de locuitor, iar pe de alta calităţii cheltuielilor publice în 8 categorii (apărare, securitate, infrastructură, educaţie superioară, sănătate, mediu), dar şi nivelului de libertate de întrunire.
Warsaw Enterprise Institute a publicat recent cea de-a cincea ediţie a indicatorului, fiind luate în calcul ţări aparţinând UE şi OCDE. Primele locuri pe podium sunt ocupate de Irlanda, Elveţia şi Norvegia, care în acest an au reuşit să devanseze SUA.
România a urcat patru poziţii în ediţia din acest an, cel mai mare salt din rândul ţărilor luate în considerare în calcularea indicatorului. România se situează astfel pe locul 29, nu cu mult în spatele Poloniei, care ocupă locul 27.
Diferenţa de scor este însă mare, România având un scor de 61,8, iar Polonia de 66,2.
Polonia a rămas pe aceeaşi poziţie ca anul trecut, însă scorul acesteia a scăzut, de la 68,6 puncte în 2024.
România este cu mult în faţa Ungariei, care ocupă poziţia 32, însă diferenţa de scor nu este mare, Ungaria având unul de 60,7.
La capitolul cheltuieli private pe cap de locuitor, România a urcat trei poziţii faţă de 2024, până pe 27, aflându-se în spatele Poloniei, care a coborât o poziţie faţă de anul trecut. Lider regional la acest capitol este Cehia, aflată pe locul 22, în urcare o poziţie faţă de 2024.
La capitolul cheltuieli publice, România ocupă poziţia 34, cu un scor 48, neschimbată faţă de 2024, în timp ce Ungaria se situează pe poziţia 31 cu un scor de 53,2, la fel ca în 2024, iar Polonia pe 30 cu un scor de 56,5, în scădere o poziţie faţă de 2024. Lider regional este din nou Cehia, aflată pe poziţia 14, cu un scor de 70,4, neschimbat faţă de 2024.
La categoria potenţial militar, România ocupă poziţia 33, cu un scor de 58,8, în scădere cu două poziţii faţă de 2024. Lider regional este Polonia, aflată pe poziţia 14, cu un scor de 83,3, avansând două poziţii faţă de 2024.
Raportul Warsaw Enterprise Institute mai relevă că Europa de Vest stagnează, majoritatea ţărilor bogate ale Europei nereuşind să se redreseze de pe urma pandemiei de coronavirus.
Spania şi Croaţia sunt modele de eficienţă. Deşi Polonia are cheltuieli publice similare, Spania şi Croaţia se descurcă mult mai bine la a gestiona finanţele publice eficient.
Războiul comercial ar putea afecta sectorul privat la nivel mondial, exacerbând probleme existente deja, avertizează instituţia poloneză.
