Tarifele de 25% ale preşedintelui american Donald Trump pe importurile de oţel şi aluminiu au intrat în vigoare la mijlocul acestei săptămâni, iar România, situată pe locul trei în rândul ţărilor UE la exporturi de oţel către SUA pe 2024, nu va fi scutită de suferinţă.
Tarifele vor afecta Canada, Australia, UE şi alte ţări, însă Trump a anunţat că nu mai intenţionează să le majoreze la 50% în cazul Canadei.
Decizia administraţiei americane survine într-un moment în care industria europeană se află în criza cauzată de costurile ridicate ale energiei, supracapacitatea subvenţionată de stat a Chinei şi nevoia urgentă de accelerare a decarbonizării.
Uniunea Europeană a ripostat dur faţă de noile tarife, anunţând măsuri retaliatorii în două etape ce acoperă exporturi UE în valoare de 26 miliarde de euro. Mai întâi, de la 1 aprilie, blocul va reimpune tarife anterior suspendate pe exporturi de 8 miliarde de euro, iar de la mijlocul aceleiaşi luni va introduce noi contramăsuri pe bunuri de 18 miliarde de euro.
Măsurile au nevoie de aprobarea statelor membre ale UE. În plus, diplomaţii UE, împreună cu reprezentanţi ai industriei oţelului, se aşteptaseră ca reacţia UE să fie mai dură, scrie Politico.
Blocul vrea să transmită un mesaj clar că ia în serios apărarea intereselor sale economice în cazul în care Trump va lansa un război în toată regula. Tarifele pe oţel şi aluminiu vor afecta Canada şi Mexic cel mai mult, însă UE, ca al treilea mare furnizor de oţel către America, nu va scăpa neatinsă. Comisia a lăsat deschisă posibilitatea încheierii unui acord cu Trump.
Riposta UE marchează ultima evoluţie în cadrul unui război comercial marcat de promisiuni îndrăzneţe de tarife şi de răzgândiri şi amânări ulterioare din partea lui Trump, potrivit CNBC.
Tarifele anunţate de Trump au atras critici dure şi din partea Australiei. Premierul Anthony Albanese a declarat că decizia lui Trump este nejustificată, dar că Australia nu va impune tarife reciproce asupra importurilor americane pentru că acest lucru nu ar face decât să crească preţurile pentru consumatorii locali.
Alte ţări însă au ripostat în forţă la tarifele lui Trump. Beijingul a început să impună din această săptămână tarife pe mai multe produse agricole din SUA. Canada a anunţat că merge mai departe cu tarife de 25% pe bunuri importate de 155 miliarde de dolari, începând imediat cu o listă de bunuri de 30 miliarde de dolari.
Dar dacă ţările s-ar coaliza pentru a se decupla de comerţul american? Majoritatea ţărilor sunt mai puţin dependente de exporturile către America decât s-ar crede, scrie Martin Sandbu, editorialist Financial Times.
Toată lumea trebuie să decidă cum să reacţioneze dacă intră în vizorul lui Trump. Să retalieze? Şi dacă da, cum? Sau să încerce să-l înduplece pe Trump să cedeze oferindu-i ceva ce acesta îşi doreşte în schimb?
În opinia lui Martin Sandbu, decuplarea de economia americană reprezintă o opţiune viabilă şi nu este înţelept din partea strategilor să o ignore.
