Business Internaţional

Rusia este în plin război al gazelor naturale cu SUA şi aliaţii săi pentru piaţa europeană. De partea cui va înclina Germania depinde unitatea europeană

Rusia este în plin război al gazelor naturale cu SUA...

Autor: Bogdan Cojocaru

19.12.2017, 21:07 1662

În iunie 2017, Polonia primea primele livrări de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, pe care le-au revândut Ucrainei, un ghimpe în planurile ruseşti de export de energie.

Polonia, care se opune cu înverşunare extinderii influenţei ruseşti în regiune, are un terminal de GNL inaugurat în 2015. Unita­tea va funcţiona la capacitate maxi­mă de anul viitor. În august, Lituania a început să importe gaze li­chefiate americane printr-un acord care are ca scop reducerea de­pendenţei de Rusia şi consoli­darea relaţiilor cu Washingtonul. În curând şi Grecia va deveni cum­părător de energie americană. Polonia, care mai cumpără GNL, printre alţii, de la Qatar şi Norve­gia, Lituania şi Grecia, este printre primii clienţi din UE ai pro­ducătorilor americani.

Zilele trecute, Consiliul UE al Energiei a hotărât să investească 101,4 mil. euro în construirea unui terminal de GNL în Croaţia pentru îmbunătăţirea securităţii energe­tice în Europa Centrală şi de

Sud-Est, notează Handelsblatt. Termi­nalul, care va costa în total 383,6 mil. euro, va fi construit pe insula Krk din nordul Adriaticii şi este important din punct de vedere strategic deoarece poate întări concurenţa cu principalul furnizor de LNG al Croaţiei, Rusia. Presa poloneză scrie că Rusia a făcut tot ce a putut pentru a împiedica dezvoltarea acestui terminal. În Croaţia, partenerul grupului rusesc Gazprom Prvo plinarsko drustvo a prezentat o ofertă pentru prelua­rea prin privatizare a companiei Petrokemija, cel mai mare consumator de gaze şi unul dintre cele mai mari grupuri industriale din această ţară. Scopul acestui pas, scrie portalul polonez de ştiri Biznesalert.com, este creşterea cererii de gaze naturale ruseşti. Terminalul de la Krk ar urma să fie finalizat în decembrie 2019. CE crede că unitatea va fi de folos şi Ungariei, ţară care în iulie a semnat un acord cu Gazprom pentru a se lega la gazoductul Turkish Stream până în 2019. Turkish Stream este o variantă modificată şi restrânsă a pro­iectului rusesc South Stream, abandonat de Moscova din cauza, spun ruşii, a piedicilor puse de Comisia Europeană.

Tot zilele trecute, Gazprom şi distribuitorul bosniac de gaze naturale Gas-Res au anunţat formarea unui parteneriat pentru construirea unui terminal de GNL la Zvornik, oraş din partea domi­nată de sârbi a Bosniei. Termi­nalul va fi finanţat şi deţinut de Gazprom şi va costa 70 mil. euro, scrie Reuters, care citează o televiziune locală.  Preşedintele din Republica Srpska Milorad Dodik a declarat că unitatea va folosi gaz rusesc adus prin Serbia şi va ajuta la îmbunătăţirea securităţii ener­getice din regiune. Partea rusă a explicat că energia produsă la Zvornik va putea fi folosită pentru încălzit şi transport. Bosnia este dependentă de gazele ruseşti livrate prin Ucraina, Ungaria şi Serbia. Dodik, preşedintele sâr­bilor bosniaci, promovează pu­ternic legăturile economice şi politice cu Rusia.

Pentru Gazprom, terminalul de la Zvornik ar putea echivala cu un cadou făcut unui lider local loial. Trofeele cele mai mari sunt Germania şi economiile dezvoltate din UE, unde Washingtonul îi ameninţă cel mai mare proiect european de gazoduct, Nord Stream 2, scrie Bloomberg. Ceea ce Rusia nu va putea satisface din „apetitul fără limite pentru gaze al europenilor“, după cum descrie presa de propagandă rusească cererea europeană, va satisface SUA cu GNL aduse pe mare.

Gazprom intenţionează să cheltuiască 802 miliarde de ruble (13,7 miliarde de dolari) pe rute către Europa şi China, un alt mare consumator, în 2018, cu aproape 41% mai mult decât anul acesta, potrivit unui document intern văzut de Bloomberg. Nord Stream 2, care va dubla Nord Stream 1 pentru a aduce gaze ruseşti în Germania, va fi cel mai mare proiect al companiei ruse. Gazoductul este însă ameninţat de sancţiuni americane, iar din această cauză Berlinul s-a scandalizat şi a ameninţat că va riposta dacă îşi sunt afectate companiile. Partenerii Gazprom în acest proiect sunt Uniper şi Wintershall, companii nemţeşti, OMV din Austria, Engie din Franţa şi Royal Dutch Shell.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi cel al Poloniei Andrzej Duda au declarat recent că ei apreciază că Nord Stream 2 are ca scop subminarea securităţii energetice a UE.

În Germania, Nord Stream 2 este susţinut de Partidul Social Democrat cu care cancelarul Angela Merkel negociază formarea unei coaliţii de guvernare. Gazoductul părea că nu va mai avea niciun viitor când Merkel a început să negocieze o nouă coaliţie de guvernare cu verzii şi liberalii. Discuţiile au eşuat. Nord Stream 2, rută care va ocoli Ucraina, ar trebui să intre în funcţiune în 2019.

Sigmar Gabriel, ministrul de externe al Germaniei şi până anul trecut liderul social-democraţilor, a promovat încă de la început proiectul de 9,5 miliarde de euro şi a făcut clar că îl sprijină. 

ÑAcum este un moment bun pentru noi să intensificăm cooperarea economicăî, a declarat Gabriel cu ocazia unei vizite la St. Petersburg în noiembrie. ÑAm ştiut din totdeauna că Rusia este în special un furnizor de gaze de încredere.î

Revista Politico scrie că Berlinul a fost gata să sacrifice Nord Stream 2 pentru Polonia dacă aceasta  şi-ar fi abandonat planurile de a cere despăgubiri de război de la Germania. Prăbişirea discuţiilor dintre Merkel, ecologişti şi liberali au dat aceste planuri peste cap. Despre Merkel se spune că nu vede cu ochi buni gazoductul rusesc, însă va trebui să le facă pe plac social-democraţilor. Potrivit postului naţional de radio al Poloniei, Comisia Europeană are de gând să aducă întreaga conductă Nord Stream 2 sub legislaţia UE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO