La doar o zi după ce cetăţenii Republicii Moldova au demonstrat prin vot că au ales calea europeană pentru a ieşi de pe orbita Moscovei, preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat în Turcia pentru a lega cu energie rusească o alianţă cu a doua forţă economică din regiunea Mării Negre. Această alianţă va mări dependenţa Turciei, un stat membru al NATO şi candidat la aderarea la UE, de gazele Rusiei.
Turcia a căutat să se apropie de Moscova în timp ce Moldova, stat care nu are ieşire la Marea Neagră dar este puternic influenţat de contextul geopolitic din regiune, Ucraina şi Georgia au ales să intre într-un acord de asociere cu UE şi să stea la distanţă de uniunea comercială propusă de Moscova, iar Occidentul a pornit o ofensivă diplomatică împotriva Rusiei după ce aceasta a anexat Crimeea.
Eforturile s-au concretizat la începutul săptămânii, când Putin l-a vizitat la Ankara pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar cei doi au semnat mai multe tratate bilaterale privind economia şi energia.
Veste şoc pentru Bulgaria şi Ungaria
Vizita a adus o veste şoc pentru partenerii Rusiei din Europa de Est. Putin a anunţat că Rusia va înlocui gazoductul South Stream, pe care susţine că nu-l poate construi din cauza opoziţiei UE, cu o conductă care va aproviziona Turcia pe sub Marea Neagră cu gaze ruseşti. În aceste condiţii, preşedintele rus a indicat că Rusia va construi în Turcia un centru de distribuţie a gazelor naturale pentru Europa de Sud. Moscova a stabilit o înţelegere similară cu guvernul maghiar condus de Viktor Orban. Aici trebuie notat că atât Putin, cât şi Erdogan şi Orban sunt criticaţi în Occident şi la ei în ţară pentru stilul autoritar de guvernare.
Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, a anunţat cu ocazia vizitei că Rusia va reduce de anul viitor cu 6% preţul gazelor naturale vândute Turciei şi va majora livrările către această ţară. Ankara ţinteşte un discount de 15% pentru gazele ruseşti. Toate statele pe care Rusia le-a avut ca partenere în proiectul South Stream, Bulgaria, Serbia şi Ungaria, au obţinut preţuri mai mici pentru gazele ruseşti.
Concret, în locul South Stream, Gazprom şi compania turcă Boru Hatlari Ile Petrol Tasima intenţionează să construiască o conductă cu o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Aproape 20% din gaze ar urma să fie cumpărare de Turcia, restul urmând să fie transportate prin reţeaua turcă de conducte în statele balcanice.
„Primul şi ultimul lucru care trebuie ştiut despre relaţia Turciei cu Rusia este că 60% din importurile de gaze naturale ale Turciei vin din Rusia. Turcia nu-şi poate permite să se alăture eforturilor SUA şi ale UE de a presa Rusia reducând comerţul, mai ales având în vedere instabilitatea de la propriile graniţe şi lipsa de alternative”, a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Friedman, specialist pe Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Stroz Friedberg.
Triplarea comerţului ruso-turc
Turcia şi Rusia şi-au stabilit ca obiectiv majorarea relaţiilor comerciale de la 33 de miliarde de dolari la 100 de miliarde de dolari până în 2020.
Turcia este a doua piaţă ca mărime din afara fostului spaţiu sovietic pentru gazele ruseşti, după Germania. De asemenea, compania rusească Rosatom construieşte prima centrală nucleară a Turciei, un proiect de 20 de miliarde de dolari.
În condiţiile conflictului politic dintre Occident şi Moscova, care a paralizat anumite domenii ale comerţului dintre cele două părţi, activitatea economică a Turciei cu Rusia a crescut. Octombrie 2014 a fost cea mai bună lună din istorie în ceea ce priveşte importurile Turciei din Rusia.
Rusia este deja al doilea cel mai mare partener comercial al Turciei.
Seria vizitelor oficialilor ruşi în Turcia va continua cu cea a ministrului de externe Sergei Lavrov, în 2015. De asemenea, Putin va reveni în Turcia anul viitor pentru a participa la un summit G20.
