Business Internaţional

Ruşii revin în Cipru, rămas un paradis fiscal preferat în pofida măcelăririi depozitelor şi sistemului bancar

Mulţi dintre ciprioţii care şi-au pierdut depozitele prin programul de bail-in făceau economii pentru educaţia copiilor lor

Mulţi dintre ciprioţii care şi-au pierdut depozitele prin programul de bail-in făceau economii pentru educaţia copiilor lor

Autor: Daniela Stoican

18.02.2014, 19:51 787

Ruşii se întorc în Cipru pentru că ţara a rămas un paradis fiscal în pofida restructurării drastice a sistemului bancar, confiscării depozitelor mari şi eforturilor de schimbare a modelului economic cerute de creditorii internaţionali în schimbul unui împrumut de salvare tocmai de teamă că altfel banii lor vor fi folosiţi pentru ajutarea oligarhilor ruşi.

Deşi economia Ciprului are încă probleme mari, iar sistemul bancar a fost înjumătăţit, înregistrările de firme străine îşi revin. Numărul firmelor nou înregistrate în ianuarie este dublu comparativ cu minimul din primăvara trecută, de după programul de salvare, şi mai mare chiar decât cel din decembrie 2012, înainte de criza sistemului bancar cipriot, scrie The New York Times.

Instituţiile internaţionale care au acordat programul de bail-in au forţat guvernul să crească uşor taxa pe profit, de la 10% la 12,5%. Nivelul este în continuare cel mai mic din zona euro, similar cu cel din Irlanda şi mult sub cel din Germania, unde impozitul este de 29,5%, sau Franţa, care percepe o taxă pe profit de 33,3%.

 

Companiile înregistrate în Cipru

În ianuarie 2014 s-au înregistrat 1.454 de companii în Cipru, cele mai multe fiind afaceri-paravan, create pentru a ţine la adăpost veniturile unei companii mai mari. Numărul este dublu faţă de perioada foarte slabă de după bail-in.

„Acum înregistrăm de două ori mai multe companii decât imediat după ce criza a lovit“, spune Vasilis Zertalis, şeful Pros­pectacy Limited, o firmă de consultanţă care face înregistrări de companii.

Ruşii sunt cei mai grăbiţi să revină, deşi ei par să fie categoria de investitori pe care guvernul cipriot şi creditorii internaţionali au ales să o pedepsească în primăvara anului trecut prin programul de bail-in.

„Sigur că ruşii au pierdut bani prin confiscarea depozitelor, dar dacă este vorba de afaceri, vor continua să folosească insula pentru că întoarcerea în Rusia nu este o soluţie bună pentru ei“, spus Zertalis.

Totuşi multe companii nu îşi asumă prea multe riscuri, creându-şi conturi în afara zonei euro, în instituţii financiare din Canada, Elveţia şi ţări asiatice.

„Orice ar spune liderii europeni acum, toţi clienţii noştri spun: «Haide să împărţim conturile între cât mai multe ţări şi bănci diferite», a explicat Zertalis.

Prin acordul semnat în primăvara anului trecut de autorităţile cipriote cu „troica“ formată din FMI, UE şi BCE, a doua mare bancă din Cipru, Laiki Bank, a fost lichidată. Rămăşiţele acesteia sunt în curs de integrare în Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din insulă. În cazul acestei bănci, cei care au avut depozite de peste 100.000 euro au fost obligaţi la pierderi de până la 60%. Majoritatea dintre ei sunt ruşi.

Autorităţile de la Nicosia au anunţat că vor relaxa „semnificativ“ din această iarnă restricţiile asupra circulaţiei capitalului im­puse în martie anul trecut pentru a preveni o hemoragie mortală de capital.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO