Probleme au mai multe bănci europene, şi nu neapărat din cauza amenzilor din SUA. Cele din Italia sunt intoxicate cu credite neperformante. Commerzbank, o altă mare bancă germană, a anunţat că va elimina 9.600 de locuri de muncă. ING, din Olanda, va renunţa la 5.800 de poziţii, iar Banco Popular Espanol din Spania va tăia 3.000 de posturi. Băncile europene se pregătesc să elimine 20.000 de locuri de muncă. Pentru băncile europene a devenit un obicei ca ori de câte ori au ocazia să se plângă de condiţiile adverse în care îşi duc viaţa. Aşa s-a întâmplat şi la cea mai recentă reuniune a Institutului pentru Finanţe Internaţionale, o asociaţie a celor mai mari bănci din lume, cu directorul general al băncii franceze Société Générale spunând că „această nouă lume a dobânzilor mici şi chiar negative este ceva foarte dificil“. Însă la aceeaşi reuniune Jamie Dimon, CEO al JPMorgan Chase, James Gorman, şeful Morgan Stanley, şi Michael Corbat, şeful Citigroup, au vorbit despre forţa pieţei americane şi despre rolul lor în economia globală. Cei trei „prieteni“ conduc unele dintre cele mai mari bănci americane. Într-o altă sesiune, Gary Cohn, preşedintele Goldman Sachs, tot un grup bancar major din SUA, a asigurat că sistemul bancar american „este de departe în cea mai bună formă în care a fost vreodată“, notează Reuters.
Separat, Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogroup - reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro -, a avertizat că amenzile uriaşe prin care autorităţile americane pedepsesc băncile europene precum Deutsche Bank erodează stabilitatea sistemului financiar european. „S-ar putea ca modelul bancar european să se fi stricat“, crede Peter Hahn, profesor la London Institute of Banking & Finance. „Actualul sistem nu funcţionează în acest mediu cu creştere economică slabă şi cu dobânzi spre zero sau chiar negative“, a spus el pentru Bloomberg. Dobânzile mici au redus preţul plătit de bănci pentru fondurile luate cu împrumut, dar înseamnă şi că acestea primesc mai puţin pentru creditele date şi pentru investiţii, a explicat profesorul.
Dijsselbloem a explicat şi el pentru CNBC că băncile europene muncesc din greu să strângă capital şi să-şi răscumpere păcatele din trecut, dar se lovesc mereu de autorităţile americane.
„Şi iată că vin autorităţile americane care spun «oh, aţi strâns capital nou, vi-l vom lua prin amenzi»“, a spus el. „Să nu mă înţelegeţi greşit, Deutsche Bank este implicată în tot felul de scandaluri. Trebuie să respecte sancţiunile, dar acestea trebuie să fie corecte şi eficiente şi singurul lucru pe care-l vrem este ca amenzile să ameninţe stabilitatea sistemului financiar european“, a adăugat şeful Eurogroup.
Autorităţile americane au sugerat că Deutsche va fi amendată cu 14 miliarde de dolari pentru vânzarea de instrumente financiare toxice în anii de dinainte de criză.
Banca a pus deoparte circa cinci miliarde de dolari pentru costurile legate de litigii şi a anunţat că nu are de gând să plătească 14 miliarde de dolari.
În presă au apărut zvonuri că şeful Deutsche a plecat cu mâna goală de la negocierile cu autorităţile americane pentru reducerea pedepsei financiare.
Şi autorităţile europene au majorat amenzile aplicare băncilor pentru încălcarea regulilor, a arătat Dijsselbloem. „Însă este o limită pentru ceea ce ar trebui să faci şi ce se poate face în legătură cu stabilitatea financiară“, a completat el. Acţiunile Deutsche Bank s-au prăbuşit cu peste 46% anul acesta, iar costurile asigurării datoriilor băncii au crescut accentuat. Despre banca germană se vehiculează tot felul de scenarii, unele spunând că guvernul de la Berlin pregăteşte planuri de salvare, altele că salvarea va veni dinj China, sau de la companiile germane, sau de la Qatar. Deutsche este adesea comparată cu Lehman Brothers, bancă americană de investiţii a cărei prăbuşire a declanşat cea mai recentă criză financiară globală.
La fel ca în cazul băncilor europene, mulţi dintre creditorii americani se chinuie să aducă acţionarilor profit mai mare decât costul capitalului, dar progresează mai mult pentru că au scăpat mai devreme de creditele neperformante, ceea ce le-a permis să revină pe creştere mai repede. Şi ele şi-au primit, tot mai devreme, porţia de amenzi pentru neregulile de dinainte de criză.
