Business Internaţional

„Să dăm foc monopolurilor!“ este sloganul manifestaţiilor fără precedent din Bulgaria îndreptate contra austerităţii, politicienilor şi sărăciei

„Să dăm foc monopolurilor!“ este sloganul manifestaţiilor fără precedent din Bulgaria îndreptate contra austerităţii, politicienilor şi sărăciei

Zecii de mii de demonstranţi au strigat „laşii“, „mafia“ şi „ne este foame“ în cele mai mari oraşe ale Bulgariei, inclusiv capitala Sofia. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

25.02.2013, 00:06 2819

Sub sloganul "Să dăm foc mono­polurilor!", un val fără precedent de proteste de stradă îndreptate contra unui model politic care a afundat ţara în sărăcie şi contra costurilor exagerat de mari ale utilităţilor, sector controlat de companii străine, a paralizat ieri Bulgaria, cea mai săracă economie a Uniunii Europene. Creşterea facturilor la energie a fost forţa care le-a împins bulgarilor cuţitul austerităţii până la os.

Mai multe zeci de mii de de­monstranţi au strigat "laşii", "mafia" şi "ne este foame" în cele mai mari ora­şe ale Bulgariei, inclusiv capitala Sofia. Protestelor li s-au alăturat bulgari din Viena, Münich, Dublin, Londra, Düsseldorf, Frankfurt, Atena, Berlin şi Madrid, scrie agen-ţia Novinite. Acestea sunt cele mai mari mitin-guri organizate în Bulgaria fără participarea partidelor politice. Manifestanţii s-au organizat pe reţelele de socializare.

Bulgarii protestează deja de două săptă-mâni contra preţurilor de nesuportat ale utili­tăţilor, iar presiunea lor a dus deja la căderea guvernului condus de premierul Boiko Borisov. Una dintre principalele revendicări ale de-monstranţilor este renaţionalizarea sistemului de distribuţie al energiei, privatizat în 2004, unde jucători majori sunt doar companii străine: CEZ şi Energo-Pro din Cehia şi EVN din Austria.

Cu o pensie nu-ţi poţi plăti factura la curent

Jivko Hristov, un instalator rămas fără loc de muncă, a explicat pentru The Christian Science Monitor că factura pe care bunica sa o primeşte pentru curentul electric a ajuns să fie mai mare decât pensia ei. "Bulgarii sunt săraci şi nu ne putem plăti facturile. Problema este că nu mai putem trăi aşa", a spus Hristov.

În cel mai sărac stat al UE, salariul mediu lunar este de 300 de euro, iar pensia medie de 150 de euro, în timp ce factura la energie poate trece de 100 de euro.

Protestele vin după ce guvernul a susţinut constant că bulgarii o duc deja mai bine decât românii, că Bulgaria a depăşit deja România - un obişnuit punct de referinţă pentru executivul de la Sofia - în funcţie de venitul pe cap de locuitor şi în curând va ajunge din urmă Grecia şi Spania. Dar PIB-ul pe cap de locuitor al României s-a menţinut constant în ultima decadă cu cel puţin 1.000 de dolari peste cel al Bulgariei. Anul trecut, indicatorul pentru România s-a situat la 8.400 dolari, faţă de 7.160 dolari la vecinii de la sud, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Manifestanţii cer reprezentare civilă de 50% în Parlament

Potrivit presei bulgare, demonstranţii cer, printre altele, modificarea Constituţiei cu implicarea cetăţenilor, reducerea numărului de parlamentari şi restricţionarea imunităţii acestora, stabilirea unui mod de calcul al facturilor la încălzire acceptat de cetăţeni şi ca populaţiei să-i fie cedată o participaţie de 50% din acţiunile autorităţii de reglementare în domeniul energiei pentru ca aceasta să participe la managementul companiilor de utilităţi. De asemenea, manifestanţii au revendicat o reprezentare civilă de 50% în Parlament şi un moratoriu asupra achitării facturilor de electricitate, eliminarea TVA pentru energie electrică, precum şi începerea anchetelor asupra privatizărilor companiilor bulgare şi asupra utilizării fondurilor europene.

"În aceste proteste sunt exprimate frustrări la scară largă, iar ceea ce este diferit de această dată este că nu se întrevede nicio lumină la ca­pătul tunelului. Îngrijorarea mea este că nu doar clasa politică este lipsită de legitimitate, ci şi instituţiile publice, la un punct fără în­toarcere", a afirmat Ivelin Sardamov, profesor la Uni­versitatea Americană din Bulgaria.

Una dintre cele mai mari frustrări este că multe dintre actualele figuri politice stau la conducerea ţării de aproape două decenii. Activiştii acuză pentru problemele ţării "vechea gardă" imobilă, care nu reuşeşte să se desprindă de trecut şi să vină cu idei noi.

"Nu am finalizat tranziţia spre o ţară democrată cu o piaţă deschisă. Tranziţia a eşuat în această ţară", a spus Panayot Nikolov, un şomer de profesie economist. "Fac parte din noua generaţie, care acum s-a trezit", a mai spus el.

În multe state europene, dar în special în fostele ţări comuniste din Europa de Est, populaţia a protestat şi protestează contra măsurilor de austeritate care au tăiat prea adânc în nivelul de trai. Aici, în urma crizelor economice şi financiare, societatea se chinuie să se adapteze unei noi realităţi economice care nu mai poate susţine serviciile sociale sponsorizate de stat.

"Trebuie să se ajungă la un echilibru, altfel ne vom confrunta cu o revoluţie. Dar, din punct de vedere al politicilor sociale, balanţa nu va reveni la ceea ce a fost în urmă cu 20 de ani. Rolul guvernului va fi redefinit", a afirmat Emilia Zankina, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Americană din Bulgaria.

O problemă majoră notorie care frânează progresul economic al Bulgariei este corupţia. Un alt impediment ar fi ancorarea cursului de schimb al levei de euro, tocmai sistemul pe seama căruia este pusă stabilitatea financiară a ţării, scrie publicaţia britanică The Telegraph. Prin ancorarea levei, Bulgaria şi-a construit un culoar rapid de propagare a turbulenţelor din zona euro, apreciază editorialistul Ambrose Evans-Pritchard.

"Turcia o duce mult mai bine, la fel şi Ucraina şi Moldova. Lecţia este că dacă vrei să prosperi ca economie în dezvoltare la periferia Europei trebuie să stai departe de proiectul uniunii monetare", scrie jurnalistul. Dar politica editorială a The Telegraph este adesea îndreptată contra zonei euro.

Spre deosebire de alte ţări est-europene precum România, Ungaria şi Letonia, Bulgaria a intrat în criza economică cu un buget echi­librat şi nu s-a văzut forţată să ceară ajutoare financiare de la FMI şi UE. Dar salariile şi pensiile bulgarilor au fost îngheţate de guvernul Bo­risov şi în aceste condiţii populaţia face cu greu faţă creşterii costurilor aduse de criza eco­no­mică. Scumpirea bruscă a energiei din această iarnă a fost picătura care a umplut pa­harul. "Protestele din Bulgaria ar putea fi parte din trendul mai mare de proteste antisistemice din întreaga lume. Evenimentele şi procesele care s-au desfăşurat în ultimii ani sunt cu adevărat fără precedent şi nu cred că ştie cineva încotro ne îndreptăm", a mai spus profesorul Sardamov.

AFACERI DE LA ZERO