Vestea venită de la agenţia de ştiri Reuters că OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV, va vinde companiei germane naţionalizate Uniper, şi astfel Germaniei, gaze naturale extrase din Marea Neagră a stârnit puţină vâlvă în Germania. Şi este de înţeles, deoarece România ar urma să fie doar una din multiplele noi surse de gaze ale celei mai mari economii europene după ce Rusia a încetat să mai fie un partener energetic de încredere.
Însă acordul a atras atenţia în Ungaria, unde Portfolio, cel mai citit ziar de business de acolo, scrie că noua situaţie ar putea avea consecinţe pozitive semnificative pentru ţară. Aceasta deoarece este probabil ca gazele extrase din perimetrul Neptun Deep să fie transportate din România în Germania prin Ungaria, ceea ce ar întări rolul ţării ca hub regional al gazelor. De un rol mai mare al Ungariei în acest sens se vorbeşte şi în contextul în care a fost oprit tranzitul gazelor ruseşti spre Europa prin conductele care trec pe teritoriul Ucrainei.
În ultimii ani, Ungaria şi-a construit interconectori pentru reţelele de gaze cu toţi vecinii în afară de Slovenia, o situaţie pe cale să fie îndreptată în virtutea unui acord bilateral semnat în 2023, scrie Index.hu, un site de ştiri maghiar. În prezent, gazele ruseşti pot fi transportate în Europa doar prin TurkStream, a cărui conexiune cu reţelele din UE se face la graniţa sârbo-maghiară.
Vestea că gazele extrase din România ar putea ajunge în Germania a atras atenţia şi în Polonia. Rzeczpospolita, cel mai mare ziar de business de acolo, scrie în titlul unei analize că „Uniunea Europeană îşi schimbă furnizorul. Gaz românesc în loc de gaz rusesc“. Dacă se caută suficient de bine, gazele de care UE are nevoie pot fi găsite chiar… în UE, notează Rzeczpospolita. Acesta este un alt aspect pozitiv al divorţului forţat al Europei de combustibilul rusesc din cauza şantajului Rusiei, scrie ziarul polonez.
Polonia a fost prima ţară din UE care a căutat să-şi asigure independenţa faţă de gazele ruseşti şi a făcut acest lucru încă înainte ca Rusia să pornească o criză energetică în Europa, o fază pregătitoare pentru invadarea Ucrainei. Polonia este conectată acum la depozitele de gaze din mările norvegiene prin propriul gazoduct, un proiect considerat prea scump şi neviabil economic atunci când Rusia era principala sursă de gaze a Germaniei şi a mai multor state din Uniune. În Germania, Handelsblatt, Financial Times-ul german, se foloseşte de povestea gazelor româneşti pentru a atrage atenţia asupra Uniper, scriind că situaţia companiei lovită de criză în urmă cu câţiva ani este acum stabilă.
Însă aceasta încă mai are în faţă provocări majore şi în timp ce se află în mijlocul acestora compania intră într-un nou acord de aprovizionare cu gaze. Handelsblatt a calculat că Germania ar primi din România prin contractul cu OMV Petrom echivalentul a 1,5% din gazele naturale importate anul trecut. Fără legătură cu informaţiile legate de gazele din Marea Neagră, de la spiegel.de se poate afla că marile corporaţii şi asociaţii încearcă să influenţeze forma noii pieţe a energiei din Germania în condiţiile în care piaţa electricităţii din viitor are nevoie de mecanisme de rezervă pentru zilele întunecate sau fără vânt. Iar în special două companii sunt active în activităţile de lobby din această direcţie. Este vorba de RWE şi Uniper.
Portfolio apreciază că volumul de gaze prevăzut în acordul dintre OMV Petrom şi Uniper despre care scrie Reuters, citând surse pe care nu le numeşte, nu va rezolva singur problema siguranţei aprovizionării cu gaze a Germaniei.
Însă este un pas important deoarece diversifică şi mai mult rutele de aprovizionare, înlocuind parţial gazul exportat prin conducte de Rusia. Acordul, continuă Portfolio, este important în două sensuri. O dată sprijină aşteptările de un deceniu că vor fi extrase gaze din apele româneşti ale Mării Negre, apoi din punctul de vedere al transportului gazelor prin Ungaria.
În sezonul energetic 2023-2024, importurile nete de gaze ale Ungariei din România au fost de 1,8 miliarde m3. Acordul OMV Petrom-Uniper va majora probabil volumul. Iar dacă acest lucru se întâmplă, interconectorul de la Mosonmagyaróvár cu Austria va trebui probabil modificat pentru a permite fluxuri în ambele părţi, astfel încât gazele să poată ajunge din Ungaria în Austria şi apoi în Germania. În prezent, capacitatea permisă de interconector pentru exporturi de gaze din Ungaria către Austria este nesemnificativă.
Dacă extinderea reţelei maghiare către Austria nu va avea succes, este posibilă o altă rută, prin Slovacia, pe la Balassagyarmat, şi abia de acolo în Austria. Separat, Index.hu scrie, citând fără a-l numi un trader de pe piaţa energiei, că noua paradigmă din sector, în care gazele ruseşti destinate Europei nu mai trec prin Ucraina, şi implicit nici prin Slovacia, ţară aflată pe ruta de tranzit, a mărit de trei ori valoarea sistemului de transport al gazelor din Ungaria. Astfel, a apărut o şansă pentru ca Ungaria să devină „un campion regional“.