În Ungaria şi Polonia, profesorii cer salarii mai mari pentru că inflaţia record le-a redus prea mult puterea de cumpărare. Acelaşi lucru îl cer şi alte categorii de bugetari, deşi guvernele considerate populiste şi cu tendinţe autoritare se laudă cu majorări constante ale salariului minim. În cele două ţări învăţământul a fost mereu subfinanţat în ultimele decenii, iar deficitul de profesori şi învăţători se acutizează. Însă salarii mai mari cer şi alte categorii de bugetari, semn că majorările salariale, şi nu doar cele din sectorul de stat, nu mai pot ţine pasul cu inflaţia de două cifre.
În Polonia, şi politicienii – parlamentari, miniştrii, preşedintele statului şi preşedintele băncii naţionale – au cerut mai mulţi bani la salariu pentru că sunt vremuri grele şi este probabil să obţină ceea ce vor, însă cu preţul unui scandal. Proiectul de buget pentru 2023 prevede creşterea salariilor acestora cu 8%.
Astfel, preşedintele polonez va avea salariul lunar majorat la 27.000 de zloţi (5.750 euro). Remuneraţiile senatorilor şi deputaţilor ar urca la 13.800 de zloţi (2.940 euro). Acestea sunt, desigur, bazele de pe care pornesc în sus plăţile. Salariile acestor demnitari au crescut şi în 2021 printr-un tertip legislativ. Preşedintele băncii centrale nu este politician, nu conform legii, însă cel care conduce acum banca centrală poloneză este un apropiat al conducătorului partidului de guvernământ.
Dar salarii mai mari cer şi minerii, şi tehnicienii dentişti, şi angajaţii Instituţiei de Asigurări Sociale, şi asistentele medicale. Minerii acuză inflaţia şi faptul că nu este suficient personal în mine, cauză din care sunt nevoiţi să muncească şi în weekenduri.
Tehnicienii dentari spun că inflaţia le mănâncă sumele primite de la medicii dentişti pentru munca lor. Ei nu primesc bani de la ministerul sănătăţii, aşa cum este cazul dentiştilor. În Polonia, iulie a fost prima lună din ultimul an în care inflaţia nu a accelerat, ci a stagnat, dar la nivelul extrem de ridicat de 15,5%. Stagnarea inflaţiei nu înseamnă că preţurile nu mai cresc, ci că avansul lor nu accelerează.
Pentru a ţine pasul cu o astfel de viteză a scumpirilor – de peste 20% în ultimii trei ani -, un profesor în economie de la Universitatea din Cracovia a calculat că salariile ar trebui să crească cu cel puţin 20%, scrie postul de radio PR24. Sindicatele din învăţământ chiar cer creşteri de 20%. De aceea, spune economistul, ideea că dacă în sistemul bugetar sunt majorate salariile inflaţia va deveni şi mai puternică este exagerată.
Cel mai recent sondaj efectuat de Hays Poland pe piaţa muncii a găsit că 83% din companii au majorat remuneraţiile în prima jumătate a acestui an. Însă doar 37% dintre managerii şi specialiştii angajaţi acolo spun că sunt mulţumiţi de banii pe care-i primesc.
La începutul anului, „doar“ 75% din companii declarau că intenţionează să dea salarii mai mari. Însă, se pare, penuria de angajaţi s-a acutizat între timp, iar firmele sunt nevoite să prezinte oferte mai bune celor care spun că pleacă pentru condiţii mai bune de lucru în altă parte.
Studiul arată şi că scade semnificativ dispoziţia antreprenorilor de a oferi salarii mai mari în a doua jumătate a acestui an. La 1 iulie a intrat în vigoare majorarea salariului minim în sănătate. Însă directorii de spitale acuză guvernul că nu a alocat suficiente fonduri pentu a putea acoperi aceste majorări.
Rezultatele sunt ameninţări cu greve, perspectiva supraîndatorării spitalelor şi încurajarea celor care nu fac eforturi pentru a-şi îmbunătăţi calificarea. Între timp, guvernul a pregătit un proiect pentru două creşteri ale salariului minim anul viitor.
Datele institutului naţional de statistică polonez arată că salariul mediu din sectorul corporate a crescut în iunie cu 13% în ritm anualizat, sub nivelul inflaţiei.
De aceea, analiştii de la PKO Bank Polski apreciază că nu a apărut o spirală ascendentă salarii-preţuri, în care majorările salariale creează şi mai multă inflaţie. Din contră, analiştii au identificat cea mai puternică scădere a salariului real (puterea de cumpărare a salariului) din ultimii 12 ani.
Partidul de guvernământ dă vina pe Rusia pentru inflaţie. O analiză a vg.hu arată că anul trecut Polonia a avut cele mai mari creşteri salariale din grupul Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia). Ungaria s-a situat pe locul doi. Cu toate acestea, Cehia a rămas cu cele mai mari remuneraţii, urmată de Polonia, Ungaria situându-se pe locul trei.
Însă salariile din sectorul manufacturier ungar le-au întrecut pe cele din Polonia şi Slovacia. Salariul mediu brut a urcat cu 8,7% în Ungaria în 2021, faţă de 9,6% în Polonia, 6,9% în Slovacia şi 6,1% în Cehia. Studiul a descoperit să profesorii din Ungaria, unde guvernul are cele mai grave derapaje autoritare, sunt cei mai slabi plătiţi din V4.
În schimb, cabinetul premierului Viktor Orban a promis mai mulţi bani pentru organele de forţă ale statului. Salariul mediu brut din Ungaria a crescut cu aproape 15% în luna mai în ritm anualizat, la echivalentul a 1.250 de euro pe lună. În sectorul de afaceri, avansul a fost de 14%. În luna mai, inflaţia la alimente a fost de 15,6%. Indicatorul a accelerat la 22% în iunie.
