Principalele economii est-europene au crescut puternic, unele chiar spectaculos, în al treilea trimestru, propulsate de consumul intern, de industrie şi de exporturi.
Regiunea este dependentă de economia germană, care se îndreaptă spre cel mai bun an din 2011 încoace, ajutată nu doar de exporturi, capitol la care este campion mondial, ci şi de investiţii.
Dacă economia României a depăşit toate estimările cu o creştere care rivalizează cu cele ale Chinei în anii de expansiune explozivă, cea a Cehiei, cea mai matură din Europa de Est, a accelerat la un ritm de invidiat chiar şi pentru o economie emergentă. Avansul ceh de 5% în ritm anualizat din trimestrul trei, cel mai rapid din ultimii doi ani, reflectă cererea mai mare din partea gospodăriilor, întărirea industriei şi creşterea investiţiilor, notează Reuters. Biroul de statistică al Cehiei a explicat că „majoritatea activităţilor economice au evoluat cu succes, mai ales industria, dar şi serviciile“.
Economia poloneză, cea mai mare din Europa de Est, a atins cel mai accelerat ritm de creştere din ultimii cinci ani, ajutată de revenirea investiţiilor şi de consumul intern, impulsionat de stimulentele bugetare şi de dinamicile salariale. PIB-ul a crescut cu 4,7% în ritm anualizat. „Un element nou care ajută PIB-ul sunt investiţiile“, spune Rafal Benecki, economist la ING. El apreciază că cheltuielile cu capitalul au crescut probabil cu 5% în perioada iulie-septembrie. Investiţiile în Polonia au scăzut anul trecut, în parte din cauza fluxului mai mic de fonduri europene. Criticii spun că scăderea se datorează impredictibilităţii politicilor guvernului PiS, cu tendinţe tot mai autoritare şi eurosceptice. Însă creşterea de două cifre a activităţii din construcţii din ultimele luni arată că situaţia s-a schimbat. PiS a lansat anul trecut un program de alocaţii pentru copii în valoare de 1% din PIB, a redus vârsta de pensionare şi a îmbunătăţit colectarea taxelor.
Economia Ungariei, de obicei mai lentă, a accelerat şi ea la 3,6% (3,8% în termeni ajustaţi), un ritm care însă nu va reuşi s-o aducă la ţinta de 4,1% stabilită de guvern pentru acest an, spun analiştii. Factorii de creştere pentru trimestrul trei au fost serviciile de piaţă, construcţiile şi producţia industrială. Acest din urmă factor a urcat cu 5,4% în septembrie faţă de anul trecut şi cu 8,1% în termeni ajustaţi la zilele lucrătoare.
Ministrul economiei Mihály Varga s-a grăbit să remarce contribuţia adusă economiei de boom-ul din construcţii, mai puternic în Budapesta, şi de industria auto, unde domină producătorii germani. Sectorul agricol, afectat de secetă, a acţionat ca o frână.
În Europa de Est, „motorul de creştere nu este doar consumul intern, ci şi cererea internă“, a explicat pentru Bloomberg Zoltan Arokszallasi, analist la Erste Bank. „Să ţineţi cont de faptul că indicatorii încrederii din Germania sunt la cote istorice şi că Cehia, Slovacia şi Ungaria îşi vând peste 20% din exporturi în Germania.“ Germania este cea mai mare piaţă de export şi pentru Polonia şi pentru România.
Germania a înregistrat în trimestrul trei o creştere economică mai bună decât s-au aşteptat analiştii, dinamizată în primul rând de exporturi, dar şi de investiţii, în condiţiile în care companiile cheltuie mai mult pe echipamente şi utilaje noi.
Unii analişti mai prudenţi spun că economia merge la capacitate maximă şi riscă să se supraîncălzească. PIB-ul a avansat în trimestrul trei cu 0,8% faţă de cele trei luni anterioare, un ritm bun pentru cea mai mare economie europeană, mai alert decât cel de 0,6% din trimestrul anterior. În ritm anualizat, creşterea a fost de 2,3%. Date publicate în ultimele săptămâni arată că încrederea companiilor în economia germană este la maximul istoric, iar rata şomajului se menţine la cel mai redus nivel de după reunificarea ţării. Locurile de muncă disponibile sunt şi ele la un nivel ridicat record.
„Povestea de succes a economiei germane continuă“, spune Carsten Brzeski, analist la ING. El nu vede nicio frână în cursa Germaniei printr-un „ciclu economic de aur“, având în vedere dobânzile mici, o piaţă a muncii robustă şi aşteptările ca noul guvern să majoreze cheltuielile.
„Poţi auzi economia germană duduind“, spune Holger Sandte, economist la Nordea Markets. „Avem în faţă o imagine puternică, aşa că ne putem întreba: unde-i limita de viteză?“
Ajutată de economia Germaniei, zona euro a menţinut un ritm alert de expansiune în trimestrul trei şi se îndreaptă spre cea mai bună performanţă anuală din ultimul deceniu, notează Bloomberg. Datele preliminare ale Eurostat arată că PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,6% în ritm trimestrial şi cu 2,5% în ritm anualizat. UE în ansamblu a avansat cu viteze similare. Cifrele trimestriale creează „imaginea unei reveniri susţinute la scară largă“, spune Claus Vistesen, analist la Pantheon Macroeconomics. El a remarcat că, în afară de Germania, economia a accelerat în Italia, în Franţa şi a rămas solidă în Spania.
În pofida revenirii economice, Fondul Monetar Internaţional avertizează că în Europa guvernele încă n-au făcut pregătiri bugetare suficiente pentru zile negre. Printre riscuri, FMI a enumerat Brexitul, productivitatea slabă, creditele toxice, îmbătrânirea populaţiei, răspândirea protecţionismului, tensiunile geopolitice şi încetinirea importurilor Chinei.
