Marile bănci ale lumii ar putea adopta o abordare de expectativă în urma primei lor evaluări colective a modului în care politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump îşi pun amprenta asupra economiei mondiale, scrie Bloomberg.
Deşi bancherii centrali din Washington până în Londra şi Tokio au decis deja o dată cu privire la costurile de finanţare de când Trump a preluat puterea în ianuarie, deciziile respective au precedat escaladarea retoricii sale şi măsurile luate de acesta împotriva aliaţilor şi rivalilor deopotrivă.
Bancherii centrali care se străduiesc să determine dacă impactul va fi mai mare asupra creşterii economice sau inflaţiei ar putea alege să nu acţioneze deocamdată.
Temerile reînnoite privitoare la o potenţială recesiune în SUA care au cuprins Wall Street-ul vor opri probabil banca centrală americană de la a opera noi reduceri de dobânzi în această săptămână. Preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a descris recent provocarea cu care se confruntă mulţi dintre şefii marilor bănci centrale. Cu propria instituţie evitând să-şi semnaleze următoarea mişcare din prudenţă, Lagarde a indicat că jobul băncilor centrale a devenit unul mai dificil.
„Nivelul de nesiguranţă cu care ne confruntăm este excepţional de ridicat. Menţinerea stabilităţii în noua eră va fi o misiune extrem de grea“, a declarat aceasta.
Potrivit vicepreşedintelui băncii, Luis de Guindos, politicile preşedintelui american provoacă mai multă nesiguranţă pentru economie decât a existat în perioada pandemiei. Lipsa predictabilităţii face imposibilă anticiparea viitoarelor mişcări în ceea ce priveşte dobânzile.
În acest context de nesiguranţă, cât şi cheltuieli crescute pentru apărare în Europa, investitorii se aşteaptă ca BCE să reducă dobânzile mai puţin.
BCE va ieftini creditul de încă două ori, au indicat analiştii chestionaţi de Bloomberg, care nu se mai aşteaptă ca dobânzile să coboare sub 2%.
După şase reduceri de dobânzi până acum, noi reduceri sunt în continuare posibile în aprilie şi iunie, indică sondajul. Însă analiştii anticipează acum că dobânda la depozite, care se situează acum la 2,5%, va rămâne la 2% până la sfârşitul perioadei pentru care s-a efectuat sondajul. La mijlocul lunii februarie, o mică majoritate anticipase o reducere finală, la 1,75%, în martie 2026.
Schimbarea uşoară a opiniilor vine în urma planurilor guvernelor europene de creştere semnificativă a investiţiilor în apărare, o acţiune care va stimula probabil creşterea economică şi va alimenta inflaţia.
Pieţele şi-au redus pariurile pe ieftinirea creditului în acest an şi văd acum una sau două reduceri, inclusiv o posibilă pauză în aprilie.
Cât priveşte banca centrală americană (Fed), aceasta este aşteptată să reducă dobânzile de două ori în acest an, începând din septembrie. Oficialii Fed au semnalat că ar putea menţine dobânzile neschimbate o vreme pe fondul nesiguranţe legate de politicile economice ale lui Trump.
