Noile sancţiuni americane aplicate Rusiei au izolat Rusal, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din lume, şi îl împing spre colaps şi au făcut din Oleg Deripaska, patronul companiei, din om de afaceri de invidiat un paria. Cum acesta ar putea fi doar începutul unui război economic între SUA şi Rusia, mulţi se întreabă cine va mai ajunge sub tirul sancţiunilor. Marea Britanie pregăteşte propriile sancţiuni contra Rusiei.
Conflictul politic dintre cele două superputeri militare SUA şi Rusia l-ar putea ajuta pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi realizeze mai repede obiectivul de a scoate o parte mai mare din economie din mâinile oligarhilor şi de a o aduce sub controlul statului. Sub conducerea lui Putin, controlul statului în economie a urcat de la 35% la 50-70%.
De asemenea, ameninţările Vestului i-ar putea forţa pe oamenii de afaceri superbogaţi ai Rusiei să-şi aducă banii acasă. Dar ce vor face oligarhii dacă sancţiunile îi vor izola de lume şi-i vor ţine închişi în Rusia? Pedepsele americanilor îi aduc forţat pe bogaţii ruşi în faţa alegerii de a rămâne apropiaţi Kremlinului, finanţând miliţii destabilizatoare, organizaţii politice sau alte aventuri în străinătate sau de a se îndepărta de Putin pentru a-şi putea etala liber avuţia la Londra, New York sau Paris.
Agenţia naţională contra crimei din Marea Britanie estimează că în ţară intră în fiecare an 90 de miliarde de lire în bani murdari care hrănesc companii imobiliare, avocaţi, contabili şi bancheri, scrie Bloomberg. O parte mare din aceşti bani vine din Rusia şi ajunge în proprietăţi imobiliare de lux. O cincime din achiziţiile imobiliare suspecte din perioada 2008-2015 au fost făcute de ruşi, potrivit Transparency International.
„Oricine vrea să ajute Kremlinul în activităţile sale externe se va gândi de două ori”, explică pentru The New York Times Konstantin Gaaze, analist şi autor pentru website-ul Moscow Carnegie Center.
Sancţiunile au lovit dur şi imediat Rusal, care şi-a pierdut o treime din valoare pe bursa de la Moscova. „Este o nouă etapă. Au ca scop izolarea unei companii foarte mari, orientată spre export. Este foarte dureros”, spune Evgheni Gontmakher, un economist rus.
Mulţi observatori spun că Moscova nu se aştepta să fie lovită atât de rău de Washington. În ianuarie, ca răspuns la o nouă lege americană care cere acţiuni mai dure contra Rusiei, administraţia preşedintelui american Donald Trump n-a făcut mai mult decât să publice o listă copiată din paginile Forbes cu fiecare miliardar din Rusia. Mulţi au interpretat acest gest ca fiind o glumă.
Acum, Glencore, companie anglo-elveţiană recunoscută ca fiind unul dintre cei mai mari traderi de materii prime din lume, dar cu legături complexe în Rusia, a fost forţată să declare forţa majoră în privinţa anumitor contracte de furnizare de aluminiu, au informat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.
CEO-ul Glencore Ivan Glasenberg a demisionat din boardul Rusal pentru a evita ca sancţiunile occidentale să i se aplice şi lui. Compania sa este cel mai mare client al Rusal.
Agenţia americană de evaluare financiară Moody’s a retras miercuri ratingul Rusal în contextul în care sancţiunile împing compania în criză. Firma de rating şi-a motivat decizia prin „motive care ţin de afaceri”. Exemplul Moody’s a fost urmat la scurt timp de agenţia internaţională de rating Fitch. Bogdan Cojocaru
De asemenea, furnizorul de indici bursieri FTSE Russell a anunţat excluderea acţiunilor Rusal din indicii săi. Produsele companiei ruse nu vor fi acceptate pe bursele London Metal Exchange şi nici pe cele ale CME Group. Bloomberg a încetat să mai prezinte evoluţia acţiunilor Rusal. Rio Tinto, unul dintre cele mai mari grupuri de minerit din lume, a anunţat că reevaluează relaţiile cu Rusal. Din boardul de directori ai producătorului de aluminiu s-au retras deja mai multe persoane. Guvernul de la Moscova a promis că va furniza companiei lichiditate pe termen scurt şi asistenţă. Rusal a avertizat deja că din cauza măsurilor impuse de americani ar putea înregistra default-uri tehnice pentru anumite obligaţiuni. Aproape toate datoriile Rusal, de 7,6 miliarde de dolari, sunt denominate în dolari. Experţii spun că compania s-ar prăbuşi fără sprijinul statului.
Traderii de materii prime, şocaţi, se întreabă cine urmează după Rusal, notează Financial Times. Va fi, probabil, un alt producător de materii prime deoarece Rusia este lider în acest sector. Exportatorul de gaze Gazprom şi compania de petrol Rosneft sunt folosite de Moscova pentru promovarea obiectivelor sale de politică externă în Europa, Orientul Mijlociu, Asia şi America de Sud. Aceste companii contribuie semnificativ la bugetul Rusiei. Pe de altă parte, Gazprom, spre exemplu, furnizează o treime din gazele consumate de Europa. Rosneft asigură 5% din producţia de petrol a lumii. Însă şi SUA este exportator de gaze în Europa şi de petrol în diferite părţi ale lumii. CEO-ul Gazprom Alexei Miller se află pe lista neagră a oficialilor ruşi sancţionaţi de americani. Cu toate acestea, compania sa nu are astfel de probleme. Rosneft este supusă din 2014 unor sancţiuni mai lejere. Ivan Glasenberg, CEO-ul Glencore, are un loc în boardul companiei ruse. BP deţine, de asemena, 20% din Rosneft. Bob Dudley, CEO-ul companiei britanice, are şi el un loc în boardul Rosneft. Atacarea acestei companii, sau a Gazprom, ar fi mai perturbatoare decât izolarea Rusal. Poate prea perturbatoare. Washingtonul s-ar putea duce în schimb după companii energetice mai mici ca Novatek, care deţine proiectul de gaze naturale lichefiate Yamal. Novatek este deja sub sancţiunile din 2014, care i-au blocat accesul la finanţare occidentală. Compania s-a orientat spre banii Chinei. Traderii şi analiştii cred că o posibilă ţintă poate fi producătorul de metale Norilsk Nickel, controlat de oligarhul Vladimir Potanin. Rusal controlează 28% din companie.
Efectele sancţiunilor ar putea fi simţite de oligarhii ruşi şi la Londra deoarece Washingtonul a avertizat băncile britanice că riscă amenzi dacă continuă să facă afaceri cu oricare din cei 24 de ruşi puşi pe lista cu sancţiuni.
Producătorul de pompe elveţian Sulzer a ieşit de sub sancţiunile americane după ce autorităţile au aprobat o răscumpărare de acţiuni prin care a fost redusă participaţia deţinută de oligarhul rus Viktor Vekselberg la mai puţin de 50%. Vekselberg este unul dintre oamenii de afaceri ruşi sancţionaţi de americani.
