În condiţiile în care competiţia sa cu SUA pentru dominaţie în domeniul tehnologic se intensifică, China se angajează într-un amplu proiect de infrastructură de ordinul miilor de miliarde de dolari menit să creeze fundaţiile pentru creştere pe termen lung într-o eră care, preconizează aceasta, va fi modelată de inteligenţa artificială, scrie Bloomberg.
Beijingul pariază că succesul nu va depinde doar de cipuri avansate şi modele AI, ci şi de sistemele fizice care le susţin, de la reţele electrice şi centre de date, la reţele de telecomunicaţii şi logistică.
Iniţiativa, cunoscută drept cele Şase Reţele, face parte din ultimul plan pe cinci ani al Beijingului. Este prima dată când China îşi reuneşte cele mai mari proiecte de infrastructură într-un program unic, integrat, în loc de a dezvolta separat reţelele de transport, energie şi comunicaţii.
Pe lângă susţinerea ambiţiilor AI ale ţării, guvernul chinez speră că proiectul va întări baza manufacturieră locală, va spori rezilienţa la tensiuni geopolitice, şocuri economice şi dezastre naturale şi va avansa tranziţia la o economie cu niveluri scăzute de carbon.
Cele Şase Reţele este un program naţional de infrastructură menit să upgradeze vasele sisteme fizice şi digitale ale Chinei.
Programat a fi finalizat până în 2030, acesta cuprinde şase domenii: electricitatea, apa, telecomunicaţiile, informatică, logistică şi reţele de conducte subterane. Costul proiectului este estimat la peste 26.000 miliarde de yuani (5.000 miliarde de dolari).
Un accent principal se pune pe infrastructura digitală. China plănuieşte să construiască centre de supercalcul de înaltă performanţă, centre de date de uz general şi huburi de calcul concentrate pe AI, cât şi să dezvolte noi reţele de internet prin fibră optică de mare viteză, internet prin satelit şi o reţea mobilă 6G.
Reţeaua electrică urmează de asemenea să fie modernizată.
Beijingul intenţionează să extindă liniile de transport pe distanţe lungi, să consolideze reţelele urbane şi rurale şi să construiască mai multe instalaţii de stocare a energiei pentru a absorbi energia regenerabilă. Se are în vedere şi dezvolarea unui sistem bazat pe AI care să monitorizeze reţeaua de energie în timp real, ajustând fluxurile energetice şi corelând oferta de energie regenerabilă şi cererea din partea centrelor de date.
Proiectul include şi o modernizare a infrastructurii de transport şi apă. Reţelele logistice urmează să aibă conexiuni îmbunătăţite între unităţile de producţie, porturi şi huburile de distribuţie.
Ca parte a planului, sistemele existente de control al inundaţiilor vor fi îmbunătăţite, în timp ce proiectele de transfer al apei către zonele aride vor fi extinse.
Într-un final, guvernul are în vedere construirea a 770.000 de km de conducte de apă, canalizare, gaze şi încălzire sub oraşele chineze pentru înlocuirea infrastructurii învechite, reducerea scurgerilor şi inundărilor şi susţinerea dezvoltării urbane.
Concurenţa cu SUA în domeniul AI a făcut din infrastructură o prioritate strategică pentru Beijing.
Pe măsură ce modelele AI devin mai mari şi mai sofisticate, acestea necesită cantităţi uriaşe de putere de calcul şi electricitate, apă pentru răcire, reţele de comunicaţii de mare viteză şi lanţuri de aprovizionare eficiente. În loc să trateze nevoile respective separat, China vrea să clădească un sistem integrat.
O mare parte a atenţiei se concentrează pe reţelele de calcul şi telecomunicaţii.
Guvernul doreşte să conecteze centre de procesare a datelor din întreaga ţară prin reţele stabile şi de mare viteză, creând un sistem coordonat la nivel naţional. Oficialii se aşteaptă de asemenea ca reţeaua să susţină o gamă largă de utilizări ale AI, de la automatizarea fabricilor şi maşinile autonome, până la roboţi.
Electricitatea este o altă piesă a puzzle-ului. Noile linii de transport de electricitate şi proiectele de energie regenerabilă sunt menite să furnizeze energie curată din abundenţă, la costuri reduse către centrele de date. Extinderea adoptării energiei curate ar urma să avanseze şi obiectivele de mediu ale Bejingului, întărind în acelaşi timp securitatea energetică.
Alte părţi ale proiectului susţin priorităţi economice generale. Îmbuănătăţirea reţelei logistice ar urma să scadă costurile de transport şi să conecteze mai bine cererea din marile oraşe cu oferta din zonele montane mai îndepărtate. Speranţa este că modernizarea reţelelor de conducte subterane va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
Costul proiectului este estimat a fi cu aproape 50% peste cel al investiţiilor combinate din cele şase sectoare din ultimul plan cincinal 2021-2025.
Cum va fi finanţat acesta? Infrastructura de interes public ar fi finanţată în principal prin emisiuni de obligaţiuni guvernamentale, în timp ce proiectele generatoare de venituri sunt aşteptate să atragă capital privat prin parteneriate public-private.
China are un istoric solid în realizarea de proiecte majore în cadrul planurilor sale cincinale, însă de această dată finanţarea s-ar putea dovedi a fi o adevărată provocare.
