ÃŽn studiul său, acesta analizează evoluÅ£ia patrimoniului administraÅ£iilor, făcând o comparaÅ£ie cu datoria publică, pentru a obÅ£ine o imagine clară asupra boÂgăţiei reale a statului ÅŸi colectiviÂtăÂÅ£ilor. BilanÅ£ul este îngrijorător, valoarea patrimoniului diminuându-se de la 58% din PIB în 2007 la 8% anul trecut.
Documentul redefineÅŸte mai întâi actiÂvele ÅŸi pasivele administraÅ£iilor puÂblice. Datoria publică în sensul trataÂtului de la Maastricht atingea 2.258 mld. euro la finalul anului 2017 (98,5% din PIB), dar nu ia în calcul anuÂmite pasive care, adăugate, duc la angaÂjament financiar total de 3.145 miÂliarde de euro, echivalentul a 137% din PIB.
ÃŽn ceea ce priveÅŸte activele finanÂciare, suma regăsită în vistieriile publice se ridică la 1308 miliarde de euro, o sumă care reprezintă 57,1% din PIB. Statul francez deÅ£ine cea mai mare parte a acestor active, 51%.
DiferenÅ£a dintre datoria publică ÅŸi activele financiare se ridică astfel la 1.837 miliarde de euro ÅŸi corespunde angaÂjamentelor financiare nete ale staÂtului. Suma echivalează cu 80% din PIB, pe când media zonei euro este de 68%, iar cea a UE de 64%. Nivelul FranÅ£ei este comparabil cu cel al Marii Britanii sau Belgiei.
TotuÅŸi, pentru a obÅ£ine o imagine fidelă a situaÅ£iei financiare a FranÅ£ei, trebuie adăugate activele nonfinanÂciare ale statului ÅŸi altor administraÅ£ii puÂblice. De remarcat, patrimoniul istoric ÅŸi spaÅ£iile naturale sunt evaluate la un preÅ£ apropiat de zero. Considerate inestimaÂbile, contabilii nu pierd vremea cu estimarea valorii acestora.
Valoarea activelor nonfinanciare se ridică astfel la 2.028 miliarde de euro. Adăugând această sumă la datoria netă, obţinem un uşor sold pozitiv de 191 miliarde de euro, adică 8% din PIB. Este tot ce ar rămâne (pe lângă castele şi păduri) dacă statul francez ar alege să se pună în faţa creditorilor.
O perspectivă îngrijorătoare pentru viitor din moment ce acest patrimoniu nu face decât să scadă de vreo zece ani. După ce evoluase către 30% în perioada 1995-2005, acesta atinsese un nivel record de 58% din PIB în 2007.
Pentru Fipeco, evoluÅ£ia datoriei este factorul primordial din spatele acesÂtei scăderi, activele stagnând în peÂrioaÂda 2007-2017.
Bineînţeles, conjuctura are la rândul ei un impact. Însă diminuarea patrimoniului net al statului francez a fost însoţită de o creştere a fiscalităţii şi bugetului public în timpul mandatelor lui Nicolas Sarkozy, Francois Hollande şi Emmanuel Macron.
Diminuarea puternică a patrimoniului net arată deci că datoria a fost utilizată pentru a acoperi scăderea continuă a cheltuielilor.