• Leu / EUR4.7231
  • Leu / GBP5.2496
  • Leu / USD4.2103
Business Internaţional

Scenariu de război: SUA vor să paralizeze economia Iranului prin blocarea vitalelor exporturi de petrol şi gaze naturale suficient de mult pentru a atâţa populaţia contra conducătorilor

Scenariu de război: SUA vor să paralizeze economia Iranului prin blocarea vitalelor exporturi de petrol şi gaze naturale suficient de mult pentru a atâţa populaţia contra conducătorilor

Teheran: preşedintele IRANULUI HASSAN ROUHANI (dr.) şi premierul JAPONIEI SHINZO ABE. Politicianul nipon l-a vizitat pe liderul iranian şi în calitate de mesager al preşedintelui american Donald Trump, care spune că nu vrea schimbarea regimului de la Teheran, ci doar schimbarea atitudinii.

Autor: Bogdan Cojocaru

24 iun 2019 1975

Dacă paralizarea Iranului pe cale militară este o perspectivă înfricoşătoare pentru toată lumea, chiar şi pentru Casa Albă, blocarea economiei iraniene pare mai la îndemână, iar SUA au un plan în acest sens pe care tocmai l-au băgat într-o viteză superioară.

Cu sancţiuni reimpuse anul trecut asupra exporturilor de petrol iraniene şi aplicate recent şi asupra exporturilor de produse petrochimice, SUA caută acum să desfăşoare următoarea fază a planului de slăbire a puterii Republicii Islamice Iran, scrie OilPrice.com. Planul constă în a aplica sancţiuni din ce în ce mai dure asupra sectorului iranian al gazelor naturale şi a bloca mecanismul prin care Uniunea Europeană îşi protejează afacerile cu Iranul.

Aceste politici au ca scop limitarea veniturilor obţinute prin exportarea de energie la nu mai mult de 14 miliarde de dolari pe an, a explicat pentru OilPrice.com o sursă din sectorul energiei care lucrează îndeaproape cu ministerul petrolului din Iran. „Acesta este nivelul veniturilor despre care SUA cred că ar putea provoca o revoltă populară care să înlăture actualul regim de la Teheran fără a duce la un dezastru umanitar“, a afirmat sursa citată.

Chiar şi în actualele condiţii, situaţia financiară a Iranului se deteriorează rapid. Cum circa 40% din veniturile bugetare vin din exportul de petrol (faţă de 80-90% în statele producătoare de petrol vecine), bugetul de anul acesta pare tot mai fragil. Acesta este bazat pe ipoteza că exporturile de ţiţei şi gaze condensate vor fi de 1,54 de milioane de barili pe zi, iar preţul de 54,1 dolari pe baril. Însă exporturile s-au prăbuşit la 400.000 de barili pe zi în luna mai din cauza aplicării mai riguroase a sancţiunilor americane.

Spre comparaţie, în aprilie anul acesta expor­turile erau de două ori mai mari, iar în aprilie 2018 de 2,5 milioane de barili pe zi, potrivit datelor trans­portatorilor şi ale unor surse din industria de profil. Nici din punctul de vedere al preţurilor de vânzare Iranul nu stă bine. Exporturile sunt livrate la un discount de 22-25% faţă de preţul oficial. Discounturile sunt aplicate mai ales exporturilor de ţiţei către China, vitale pentru economia iraniană. Astfel, petrolul iranian este vândut cu circa 30 de dolari barilul, spune sursa citată de OilPrice.com. Petrolul Brent, referinţa internaţională, se tran­zac­ţiona vineri cu aproape 65 de dolari pe baril, iar ţiţeiul destinat pieţei americane cu 57 de dolari barilul.

Înainte ca sancţiunile americane asupra secto­rului petrolier să înceapă să fie aplicate agresiv în a doua jumătate a anului trecut, guvernul iranian es­tima venituri la buget din petrol şi gaze condensate de cel puţin 30 de miliarde de dolari. Din această sumă, aproximativ 24 de miliarde de dolari au fost re­zer­vate pentru bugetul de operaţiuni, inclusiv pentru proiectele în derulare ale Companiei Naţionale de Petrol, restul urmând să meargă la fondul de dezvoltare suveran.

Bugetul pentru operaţiuni acoperă cheltuieli pentru necesităţi zilnice ca salarii pentru cei 5 mi­lioane de angajaţi, pensii şi beneficii. Având în vedere prăbuşirea veniturilor din exporturile de petrol, salariile acestui grup de bază pentru societatea iraniană nu mai sunt sustenabile.

„În afară de banii care merg la Garda Revoluţio­nară Islamică, venitul nimănui nu mai este sigur, iar în acest lucru SUA văd scânteia din butoiul cu pulbere“, afirmă sursa iraniană. „SUA nu vor un dezastru umanitar în Iran, care ar arăta rău la televizor, astfel că cifra de 14 miliarde de dolari pe an ca venituri din energie pentru Iran a fost considerată admisibilă, iar acest lucru va include unele exporturi petrochimice şi de gaze naturale, dar SUA vor aplica sancţiuni stricte şi în aceste sectoare.“ În ultimele zile, Trezoreria SUA a interzis companiilor străine să facă orice afacere cu cel mai mare grup petrochimic al Iranului, Persian Gulf Petrochemical Industries Company, citând legăturile acestuia cu Garda Revoluţionară Islamică.

Blocarea exporturilor de gaze iraniene este următorul pas pe lista Washingtonului, însă acţiunile în acest sens ar putea fi întârziate având în vedere că pot avea efecte negative asupra relaţiilor deja tensionate cu statele Uniunii Europene, mai ales cu Germania. Neîncrederea Berlinului şi a nemţilor în general în SUA datează de când fostul angajat al CIA şi NSA Edward Snowden a arătat că serviciile de informaţii americane i-au spionat pe liderii europeni, inclusiv pe cancelarul german Angela Merkel, notează Sam Barden, analist la SBI Markets din Melbourne. UE s-ar opune sancţionării expor­turilor de gaze iraniene pentru că SUA intervin deja pe piaţa gazelor din Europa cu exporturi de gaze naturale lichefiate şi presiuni pentru blocarea construirii unui gazoduct rusesc, Nord Stream 2, care ar aduce gaze ruseşti direct în Germania. SUA concurează astfel direct cu Rusia pe piaţa UE. Gazele ruseşti sunt în teorie mai ieftine, dar unele state le consideră un instrument de influenţă politică şi economică al Moscovei.

Iranul exportă gaze în Irak, ţară dependentă de combus­tibilul iranian, şi în Turcia, care s-a angajat că va cumpăra mai mult deşi, spun oficialii turci, a încetat să mai achiziţioneze petrol iranian în mai. De asemenea, în pofida sancţiunilor, şi China importă gaze naturale iraniene.

În SUA există temeri că o parte din zecile de miliarde de dolari datorate Iranului pentru vânzările de petrol din trecut de către China şi alte state asiatice se pot întoarce în Iran prin intermediul canalelor europene.

„Mult timp, Halkbank din Turcia şi Europ‰isch-Iranische Handelsbank din Germania au fost două dintre cele mai importante mecanisme internaţionale prin care banii din v‚nzarea petrolului sunt aduşi în Iran, iar „Germania a reamintit din nou în acest an Iranului că Commerzbank şi Oberbank, din Austria, vor fi introduse în sistem pentru a permite efectuarea de plăţi“, a mai spus sursa iraniană. Marea problemă este că Iranul încă refuză să adopte recomandările FATF (Financial Action Task Force ñ Forţa de acţiune financiară, sistem de reguli spijinit de americani şi destinat combaterii spălării de bani şi finanţării terorismului), iar statele europene nu sunt dispuse să facă afaceri în afara acestui sistem.

În 2018, statele UE au importat din Iran mai ales petrol şi produse din petrol (87% din totalul impor­turilor) şi au exportat în principal utilaje, echipa­mente şi alte produse ale industriei manufacturiere (90%), potrivit datelor Eurostat. UE este al doilea partener la importuri al Iranului, după China, şi al treilea la exporturi, după China şi India.

 

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7231
Diferență: -0,2408
Ieri: 4.7315
Azi: 4.2103
Diferență: -0,2322
Ieri: 4.2103
Azi: 5.2496
Diferență: 0,2578
Ieri: 5.2727
Azi: 4.2861
Diferență: 0,4641
Ieri: 4.2800