Guvernul de centru-dreapta condus de Reinfeldt are un plan ambitios prin care sa scoata la vanzare companiile de stat. Insa va trebui sa inainteze cu grija pentru a-si asigura viitoarea pozitie.
Daca ai o durere de cap in Suedia, aspirina o vei cumpara de la o farmacie proprietate de stat. Atunci cand cumperi actiuni de la bursa, trebuie luat in calcul ca si aceasta este partial proprietate a statului. Atunci cand trimiti o scrisoare, dai un telefon, cumperi o sticla de vin sau petreci o seara la opera, tot statul suedez detine un important pachet de actiuni la acea companie, daca nu chiar intreaga companie, scrie Financial Times.
Cu actiuni detinute la 55 de companii, care au peste 190.000 de angajati, prezenta statului in aproape fiecare domeniu formeaza modelul suedez de proprietate de stat, in care nivelul ridicat al taxelor se imbina cu modelul liberal aplicat in economie, si care asigura cetatenilor un nivel ridicat de trai.
Spre invidia multora, totul functioneaza bine. Economia s-a dezvoltat cu 4,4% in trimestrul trei al lui 2006, inflatia este la un nivel scazut, salariile sunt pe o traiectorie ascendenta, la fel ca si consumul.
Dar se apropie schimbarea. Alegerea din septembrie anul trecut a unui guvern de centru-dreapta condus de primul-ministru Fredrik Reinfeldt, in varsta de 42 de ani, promite sa zguduie aceasta "Valhalla" a economiei cu o serie de reforme axate catre piata. Iar cea mai importanta este legata de vanzarea pachetelor de actiuni detinute la majoritatea companiilor de stat.
"Statul nu ar trebui sa detina aceste companii, daca detinerea lor nu implica un rol strategic, si mai ales daca vom gasi un investitor care sa ofere pretul cerut", a declarat Fredrik Rreinfeldt.
Privatizarea a format o parte importanta a platformei electorale, principalul motiv pentru care i s-au acordat voturile a fost strategia de a reduce rata ridicata a somajului prin reducerea beneficiilor pentru angajati si scaderea impozitelor pentru companii, astfel incat acestea sa-si permita angajarea de personal. Dar aceasta strategie este un pas important catre politicile de libera piata. Primul-ministru nu sustine ca modelul suedez are nevoie de o schimbare; reforma este mai degraba reflexia ideolologiei partidului sau, ca statul nu trebuie sa detina companii care pot face parte din sectorul privat fara probleme.
"De ce s-ar implica statul in jocuri, constructii, cazinouri, telecomunicatii si farmaceutice?", intreaba Maria Rankka, presedinte al Timbro, companie care realizeaza studii de piata. "Firme private pot actiona in acel domeniu, la fel de, sau chiar mai eficient decat statul", a adaudat Rankka.
Este o reflexie a ratei ridicate a somajului in Suedia, care, conform Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, este de 17%, mult mai mare decat valoarea de 4,3% comunicata de guvern. Diferenta se regaseste in numarul persoanelor care urmeaza un curs de formare organizat de guvern, alte programe guvernamentale, sau care se afla in concediu medical prelungit, pe care guvernul ii considera angajati.
Un raport despre Suedia realizat de firma de consultanta McKinsey, oferit publicitatii chiar inaintea alegerilor, sustinea ca "Suedia are nevoie urgenta de reforme care sa creeze conditii favorabile pentru sustinerea cresterii productivitatii in sectorul privat. "Raportul a avertizat ca trebuie sa se ia masuri pentru ca altfel cresterea costului nivelului de trai ar deveni prea mare pentru a fi finantata prin sistemul curent de taxe.
"Nu discutam despre politicile noastre ca despre un conflict dintre o piata libera si socialism. Preferam sa discutam despre intentiile guvernului de a imbunatati sistemul social, sa creeze noi locuri de munca prin concentrarea pe noi afaceri profitabile. Vanzarea companiilor detinute de stat ar trebui privita mai mult ca o unlealta care sa ne permita realizarea planurilor noastre, decat un tel in sine", sustine Reinfeldt.
Altfel, ar fi prea devreme sa se afirme ca vanzarea activelor detinute de stat reprezinta o restructurare masiva a modelului suedez, dar semnifica un pas inainte. Suedia a fost condusa de 65 de ani din ultimii 74 de catre social-democrati, arhitectii de stanga ai modelului, si desi acestia au realizat un plan prin care sa usureze anumite sectoare ale statului, coalitia condusa de Reinfeldt si partidul sau vor accelera procesul.
Guvernul a anuntat o lista de sase companii in care statul detine pachetul majoritar si pe care intentioneaza sa-l scoata la vanzare: aceasta include V&S, una dintre cele mai mari companii producatoare de bauturi alcoolice din lume, TeliaSonera, cel mai mare operator de telecomunicatii din Europa de Nord, Nordea, cea mai mare banca din Europa de Nord, si OMX, bursa de valori din Europa de Nord si companie de comert cu echipamente electronice. Acestea vor fi urmate de multe altele, daca presupunem ca guvernul condus de Reinfeldt isi va asigura un al doilea mandat. Viitoarele vanzari vor include pachete majoritare la companii de electricitate, cai ferate, companii aeriene si farmacii.
Fara surpriza, ideea ca unele dintre cele mai conoscute companii din Suedia pot fi achizitionate de investitori locali sau straini, sau vandute unor fonduri de investitii sau companii private, mai mult, multe au deja potentiali clienti. Guvernul a numit sase banci de investitii straine pentru asistenta, in afara de cele mai mari banci din Suedia. Bancile straine sunt: Deutsche Bank, Morgan Stanley, UBS, J.P. Mogan, Merrill Lynch si Goldman Sachs.
"Toata lumea se pregateste cercetand fiecare detaliu", a declarat un bancher din Stockholm. Numarul ridicat al posibilelor incheieri de contracte explica nerabdarea tuturor.
Companii internationale de bauturi alcoolice precum Fortune Brands, Bacardi, Diageo, Pernod Ricard si Anheuser-Busch sunt interesate sa achizitioneze V&S. Banci din Spania, Marea Britanie si din Europa de Nord ar putea fi interesate de Nordea, TeliaSonera ar putea fi extrem de atractiva pentru companii de telecomunicatii sau pentru fonduri de investitii, OMX ar fi o achizitie interesanta pentru rivalii sai dornici de noi tehnologii.
Dar in aceasta atmosfera de mare anticipatie aproape s-a uitat ca aceasta campanie de privatizare va necesita si un ridicat grad de "finete" din partea premierului Reinfeldt si a guvernului condus de el.
Cei care detin informatii despre negocieri lauda administratia pentru ceea ce va realiza, dar se tem ca tara va pierde companii cu traditie intr-o maniera care ar putea fi considerata nepotrivita si chiar naiva.
"Sunt intrebari critice la care trebuie sa raspunda guvernul despre companii", a declarat Claes Ekstrom, director al companiei McKinsey din Stockholm.
Dar in loc de a fi cumparata, TeliaSonera poate gasi o alta companie cu care sa fuzioneze, astfel incat sa beneficieze de noile tehnologii si servicii.
Similar, Nordea este bine plasata pe piata si se va extinde in Rusia si alte piete emergente din Europa de Est, astfel incat valoarea sa de piata poate fi ridicata prin intermediul aliantelor si achizitiilor, decat prin transformarea intr-o simpla divizie nordica a unei alte companii multinationale.
Acelasi argument poate fi folosit si in favoarea V&S, proprietara brandului Absolut Vodka, care ar trebui achizitionata de catre o companie de bauturi si transformata intr-o adevarata forta in industrie, si nu doar intr-o alta simpla divizie.
Unele dintre companiile scoase la vanzare opereaza pe piete competitive si sunt bine dezvoltate din punct de vedere strategic, in timp ce altele trebuie sa urmeze anumiti pasi pentru a-si maximiza profitul. Mai mult, o decizie luata gresit inca de la inceput ar putea compromite intregul program.
"Daca vinzi prea ieftin, te definesti ca un proprietar incompetent, lucru care are implicatii negative pentru intregul holding", a subliniat Ekstrom.
Pentru Reinfeldt acest program are o miza si mai mare. Pentru ca intreg programul de reforme sa inregistreze o rata ridicata de succes, el are nevoie de un al doilea mandat ca premier. Vanzarea unor importante companii din Suedia la un pret prea scazut ar fi imediat sanctionata de catre electorat. Iar acest lucru ar fi accentuat in special daca noii proprietari ar concedia angajatii si ar muta afacerea intr-o tara cu costuri de productie mai scazute.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
