Pentru economii precum Ungaria şi România, cu datorii mari şi resurse financiare puţine, orice reducere a costului finanţării de pe pieţele internaţionale este binevenită. În cazul Ungariei, yieldurile obligaţiunilor cu scadenţa la zece ani, referinţa pentru costul la care un stat se împrumută, sunt în scădere cam de când campania electorală pentru alegerile parlamentare pierdute de premierul eurosceptic şi naţionalist Viktor Orban a intrat pe ultima sută de metri.
Câştigătorul, Peter Magyar, a ştiut să aducă entuziasm pentru Ungaria şi pe alte fronturi de pe pieţele financiare. A făcut zgomot, atât cât a trebuit, despre aducerea ţării sale pe drumul spre euro, de care Orban nici nu voia să audă, iar printre deciziile pe care le-a luat după victoria electorală a fost să etaleze o echipă de miniştri cu misiunea de a recupera fondurile europene îngheţate de Comisia Europeană din cauza politicilor guvernelor Orban.
Investitorii pariază pe apropierea Ungariei de euro şi de Bruxelles, pe liberalizarea economiei sub guvernul Magyar şi pe impulsul de creştere economică pe care-l vor da miliardele de euro din fonduri europene la care ţara ar avea dreptul dacă ar reîncepe să respecte principiile UE. Creştere economică şi fonduri europene înseamnă reducerea nevoii de finanţare prin împrumuturi.
Iar oamenii mari din politica economică a UE vorbesc din nou apreciativ despre Ungaria. În aceste condiţii, forintul, notoriu pentru predispoziţia către depreciere şi până nu demult una dintre cele mai slabe monede din lume, se apropie de maximul istoric. Entuziasmul nu a ocolit nici Bursa de acţiuni de la Budapesta.
Yieldurile obligaţiunilor maghiare scadente la 10 ani au coborât de la 7,5% pe 24 martie la 5,9% ieri. Este o scădere semnificativă. Spre comparaţie, yieldurile titlurilor similare ale României au urcat de la minimul de până acum în acest an de 6,3%, atins spre sfârşitul lunii februarie, la 7,2%. Maximul anului este de 7,35% şi a fost stabilit luna trecută.
În cazul Ungariei, pieţele au reacţionat la victoria zdrobitoare a lui Magyar şi a partidului său, Tisza, contra lui Orban şi Fidesz, care guvernează ţara de 16 ani neîntrerupţi. Investitorii cred că diferenţa mare între rezultatele alegerilor pentru parlament va permite noii conduceri să vină cu politici economice mai previzibile şi mai orientate către economia liberă. I-a încurajat şi alegerea făcută de noul lider politic de a se orienta spre Bruxelles imediat după scrutin, scopul fiind deblocarea unor fonduri europene de coeziune şi recuperare economică de cel puţin opt miliarde de euro cât mai curând posibil.
Alegerile au fost pe 12 aprilie, iar în săptămâna care a urmat Magyar a discutat telefonic cu preşedinta CE Ursula von der Leyen, după care o delegaţie a Tisza s-a întâlnit fizic cu reprezentanţi ai Comisiei.
Trofeul cel mare s-ar ridica la circa 18 miliarde de euro. Zilele trecute, politicianul a prezentat o parte dintre miniştrii noului său guvern, printre care Anita Orbán pentru postul de ministru de externe.
Aceasta a fost membru în boardul Vodafone, are experienţă în Consiliul European pentru Afaceri Externe şi este expertă în energie. Ea a rupt legăturile cu Fidesz din cauza îngrijorărilor că guvernul Orban adânceşte dependenţa Ungariei de energia rusească. Şi Magyar are legături puternice cu Fidesz-ul lui Orban, făcând parte din partid timp de peste 20 de ani.
Învingătorul lui Orban a impresionat şi prin stabilirea ţintei ca Ungaria să îndeplinească criteriile trecerii la euro la începutul anilor 2030 (atingerea obiectivelor nu înseamnă că Ungaria va intra automat în zona euro). Economia maghiară este departe de a îndeplini condiţiile intrării în zona euro: deficitul bugetar, datoria de stat, inflaţia şi dobânzile sunt prea mari. Însă mesajele emise de Magyar şi locotenenţii săi sugerează un parcurs strategic clar. Un plan precis, însă, deocamdată nu există. Totuşi, este o schimbare faţă de opoziţia de neclintit a lui Orban faţă de euro, cu toate că o bună parte din economia maghiară a îmbrăţişat deja euro, şi mai ales faţă de ameninţările mascate ale acestuia cu scoaterea Ungariei din UE. Preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a salutat mesajele proeuro ale noului lider maghiar. Dar orice ţară, odată intrată în UE, se angajează automat să adopte euro. Analiştii spun că revenirea predictibilităţii în ceea ce priveşte guvernarea şi politicile economice şi refacerea relaţiilor cu UE pot salva Ungaria de la retrogradarea ratingului de ţară în categoria junk, nerecomandată pentru investiţii. Dacă actualele tendinţe continuă, riscurile datoriei Ungariei au şanse mari să se reducă la nivelurile celor ale Poloniei, cea mai puternică economie din regiune. Şi, vorbind de Polonia, Magyar caută să refacă legăturile şi cu această ţară.
